duminică, iunie 16, 2024

Bombă în Sectorul 3! Primarul Negoiță știe

Citește marți, 5 decembrie, pe cetățeanul.net

AcasăInvestigațiiAchiziții publiceBNR face praf Legea care prevede că IFN-urile pot emite garanții la...

BNR face praf Legea care prevede că IFN-urile pot emite garanții la licitațiile pentru lucrări publice. Mare ciordeală a început pe 10 septembrie (IV)

-

„Banca Națională a României nu a fost consultată în niciuna dintre etapele de elaborare a prevederilor legislative în discuție și care sunt aplicabile achizițiilor publice”, ne-a transmis BNR referitor la adoptarea Legii 208 din 2022 prin care Parlamentul a legiferat, fără nicio explicație și fără punctul de vedere al Guvernului, pe care Cetățeanul l-a cerut, dar încă nu l-a primit, acceptarea garanțiilor emise de IFN-uri la licitațiile pentru lucrări publice.

BNR pune punctul pe i și avertizează beneficiarii acestor garanții, care în final este statul român, să fie cu ochii-n patru, recunoscând că există precedente periculoase:

„În opinia noastră, se impune o analiză de oportunitate la nivelul beneficiarilor garanțiilor emise de IFN-uri, prin acestea înțelegând inclusiv autoritățile care pot accepta aceste garanții, potrivit celor mai recente modificări legislative, astfel încât, în cadrul normelor metodologice, să se prevadă elemente de diminuare a riscurilor cu care acești beneficiari s-au confruntat anterior.

Reiterăm faptul că banca centrală nu a fost consultată pe parcursul procesului legislativ pentru a avea ocazia să emită această opinie.

Posibilitatea IFN de a emite scrisori de garantare, precum și diferențele dintre cadrul legislativ aplicabil instituțiilor de credit și cel aplicabil IFN au făcut subiectul mai multor corespondențe și întâlniri între reprezentanți ai băncii centrale și ai Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), în decursul ultimilor doi ani, ocazie cu care BNR a exprimat opinia în sensul celor mai sus menționate”, se arată în Punctul de vedere transmis de BNR către Cetățeanul.

Rezumatul primelor trei episoade

În primele trei episoade ale „foiletonului” „Mare ciordeală a început pe 10 septembrie” am descris cum Instituții Financiar Nebancare, înregistrate la BNR în Registrul General, cu capital social de 200.000 euro, aflat – ATENȚIE! – numai în actele contabile, banii fiind scoși imediat după autorizarea de către Banca Națională, garantează lucrări publice de miliarde de euro, finanțate de la buget și din fonduri europene, scoase la licitație.

Beneficiarul acestor lucrări este statul român, care rămâne cu ochii în soare și găuri uriașe în buget când este pus în situația să execute scrisorile de garanție emise de IFN-uri.

Am mai arătat cum aceste IFN-uri se tranzacționează pe internet, ca la tarabele din Obor, cu prețuri între 50.000 și 200.000 de euro.

Citește și De ce și cum să-ți cumperi un IFN fără dureri de cap. Marea ciordeală a început pe 10 septembrie (III)

Înainte să redăm integral punctul de vedere al Băncii Naționale a României privind includerea expresă IFN-urilor, prin Legea 208 din iulie 2022, între instituțiile de credit care emit scrisori de garanție pentru participanții la licitațiile în care se atribuie lucrări publice, vă invităm să citiți și episodul următor în care vom explica cum o firmă de apartament, necertificată de nimeni, emite, contra cost, RATING-uri acestor IFN-uri pentru ca aceste sa îndeplinească și un ultim criteriu de eligibilitate.

Punctul de vedere al BNR

Stimate domnule redactor–șef Cătălin Antohe,

 Ca răspuns la solicitarea dumneavoastră, formulată în baza Legii nr.544/2001 privind liberal acces la informațiile publice, transmisă pe e-mail, în data de 20 septembrie 2022, vă facem următoarele precizări:

Banca centrală nu a fost implicată în procesul de adoptare a Legii nr.208/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice (…) având în vedere că acest proiect de act normativ nu se circumscrie prevederilor art.3 alin.2 din Legea nr.312/2004 privind statutul Băncii Naționale a României.

De asemenea, menționăm că banca centrală nu are atribuții de elaborare a Normelor de aplicare a legislației în materia achizițiilor publice, ca urmare a intrării în vigoare, începând cu data de 13 septembrie 2022, a acestei legi.

Activitatea instituțiilor financiare nebancare este reglementată de dispozițiile Legii nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului Băncii Naționale a României nr. 20/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare. Menționăm că, potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare, instituțiile financiare nebancare pot desfăşura activităţi de emitere de garanţii, asumare de angajamente de garantare, asumare de angajamente de finanţare.

 Totodată, conform prevederilor art. 43 și 44 din Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare, Banca Națională a României realizează monitorizarea instituțiilor financiare nebancare înscrise în Registrul general, în principal pe baza informațiilor furnizate de aceste entități prin raportările transmise, precum și supravegherea prudențială a instituțiilor financiare nebancare înscrise în Registrul special, atât pe baza informațiilor furnizate de aceste entități prin raportările transmise, cât și prin inspecții la sediul instituțiilor financiare nebancare și la unitățile teritoriale ale acestora, prin personalul împuternicit în acest sens.

 În acest context, precizăm că, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. e) din Regulamentul BNR nr. 20/2009, unul dintre criteriile pentru înscrierea în Registrul special a instituțiilor financiare nebancare înscrise în Registrul general este “nivelul garanțiilor emise și angajamentelor de garantare asumate existente în sold la finele perioadei trimestriale de raportare, raportat la valoarea capitalurilor proprii existente la aceeași dată, este mai mare decât 1”.

Prin urmare, în situația constatării de către Banca Națională a României, la finele perioadei trimestriale de raportare, a depășirii capitalurilor proprii ale unei instituții financiare nebancare, de către garanțiile emise și angajamentele de garantare asumate existente în sold, ale acesteia, entitatea în cauză este înscrisă de banca centrală în Registrul special. Asfel, instituția financiară nebancară respectivă intră sub incidența cerințelor art. 29-32 din Legea nr. 93/2009, precum si a Capitolului IV Dispoziții privind cerințele prudențiale din Regulamentul Băncii Naționale a României nr. 20/2009, care stabilește la art. 71 faptul că “Expunerea agregată înregistrată de o instituție financiară nebancară nu poate depăși 1.500% din valoarea fondurilor proprii ale acesteia”.

 Astfel, în opinia noastră, banca centrală nu este în măsură a se pronunța cu privire la admiterea sau nu a scrisorilor de garanție emise de instituțiile financiare nebancare ca instrument de garantare în procesul de achiziție conform legislației specifice. Avem în vedere inclusiv faptul că instrumentul în discuție, scrisoarea de garanție, este reglementat de prevederile art.2321 din Codul civil și are la bază un raport contractual.

Rezumând informațiile de mai sus, Banca Națională a României nu a fost consultată în niciuna dintre etapele de elaborare a prevederilor legislative în discuție și care sunt aplicabile achizițiilor publice.

Potrivit cadrului normativ aplicabil IFN, respectiv Legea nr. 93/2009 privind instituțiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare, IFN înscrise doar în Registrul general sau și în Registrul special (registre administrate de BNR) pot desfășura același tip de activitate de garantare permis instituțiilor de credit (art. 14 alin. (1) lit. c), respectiv emitere de garanții, asumare de angajamente de garantare, asumare de angajamente de finanțare). Această posibilitate instituită de lege nu reprezintă însă o obligație pentru entitățile care, în activitatea lor, urmează să fie beneficiari ai unor garanții să accepte garanțiile emise de IFN-uri fără impunerea de condiții de eligibilitate suplimentare, diferențiate în funcție de specificul fiecărui tip de garant.

Regimul de reglementare și supraveghere aplicabil instituțiilor de credit, derivat din cadrul de reglementare adoptat la nivelul Uniunii Europene (Directiva 2013/36/UE cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții și Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit şi societăţile de investiţii şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012)) este însă unul mult mai strict, justificat atât de funcțiile esențiale ale acestor entități în economie, cât și de corelarea strânsă a bunei lor funcționări cu menținerea stabilității financiare.

Pe de altă parte, IFN sunt entități al căror obiect de activitate este strict limitat la creditare (inclusiv garantare) din surse proprii, fără a le fi permisă finanțarea activității de creditare din depozite sau alte fonduri atrase de la public. Având în vedere, în principal, aceste diferențe în modelul de finanțare, IFN sunt supuse unui cadru de reglementare și supraveghere sau, după caz, monitorizare, mai puțin strict decât cel aplicabil instituțiilor de credit.

În ceea ce privește regimul de supraveghere, IFN înscrise doar în Registrul general administrat de BNR sunt supuse numai monitorizării de către banca centrală (în principal prin intermediul raportărilor periodice de informații privind activitatea), în timp ce IFN înscrise și în Registrul special, justificat de atingerea unui nivel semnificativ al activității de creditare (prevăzut explicit de cadrul de reglementare în domeniu), trebuie să respecte un set mai extins de cerințe și intră sub supravegherea prudențială a BNR (exercitată inclusiv prin inspecții la IFN, dedicate verificării modului de respectare a cadrului legislativ administrat de banca centrală).

Distinct, precizăm că legislația administrată de banca centrală nu impune obligația emitenților de garanții (instituții de credit ori IFN) de a furniza garanții exprese, irevocabile și necondiționate. Astfel de caracteristici ale instrumentului de garantare sunt stabilite contractual și pot varia, în funcție de necesitățile vizate de relația de afaceri dintre emitent și beneficiar. Precizăm și faptul că BNR nu are niciun fel de competențe (de reglementare ori supraveghere) în legătură cu aspectele contractuale dintre creditori și beneficiari. Cerințe privind caracterul expres, irevocabil și necondiționat al unei garanții se regăsesc, de obicei, în cadrul de reglementare aplicabil beneficiarilor acestor garanții. Cu titlu de exemplu, menționăm că, potrivit cadrului european aplicabil instituțiilor de credit, acceptarea de către acestea, în calitate de beneficiari, a unor garanții emise de alte entități trebuie precedată de o analiză de risc juridic care să dea asigurarea că aceste garanții sunt exprese, irevocabile și necondiționate.

În opinia noastră, se impune o analiză de oportunitate la nivelul beneficiarilor garanțiilor emise de IFN-uri, prin acestea înțelegând inclusiv autoritățile care pot accepta aceste garanții, potrivit celor mai recente modificări legislative, astfel încât, în cadrul normelor metodologice, să se prevadă elemente de diminuare a riscurilor cu care acești beneficiari s-au confruntat anterior.

Reiterăm faptul că banca centrală nu a fost consultată pe parcursul procesului legislativ pentru a avea ocazia să emită această opinie.

Posibilitatea IFN de a emite scrisori de garantare, precum și diferențele dintre cadrul legislativ aplicabil instituțiilor de credit și cel aplicabil IFN au făcut subiectul mai multor corespondențe și întâlniri între reprezentanți ai băncii centrale și ai Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), în decursul ultimilor doi ani, ocazie cu care BNR a exprimat opinia în sensul celor mai sus menționate.

La ultima modificare adusă Regulamentului BNR nr. 20/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare, în luna septembrie 2021, au fost întărite cerințele aplicabile IFN înscrise numai în Registrul general care desfășoară activitate de emitere de garanții/asumare de angajamente de garantare, în scopul instituirii unui regim de supraveghere adecvat riscului indus de raportul dintre nivelul de capitalizare și riscul asumat de aceste entități. Astfel, a fost introdus un nou criteriu de înscriere în Registrul special, constând în înregistrarea, la finele perioadei trimestriale de raportare, a unei valori supraunitare a raportului dintre valoarea soldului garanțiilor emise și angajamentelor de garantare asumate de IFN și valoarea capitalurilor proprii ale IFN. În acest mod, IFN în cauză intră în aria de supraveghere a BNR, fiind supuse unui regim mai strict de reglementare a condițiilor de derulare a activității.

 Vă mulțumim pentru colaborare,

 Serviciul Relații Mass- media

Direcția Comunicare și relații cu publicul

 BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

www.bnr.ro

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi stiri

Firea anunţă că pleacă la Parlamentul European după ce a pierdut alegerile la Primăria Capitalei

0
Senatoarea PSD Gabriela Firea a declarat, vineri, că va merge ca europarlamentar, la Bruxelles, după rezultatul alegerilor din 9 iunie. CITEŞTE ŞI: Cererea de judecare a lui Vlad Pascu pentru omor calificat, respinsă Gabriela Firea a fost întrebată la Braşov dacă...