Palatul Facultăţii de Drept din bulevardul Mihail Kogălniceanu nr. 36-46, Sector 5, găzduiește Muzeul Universității din București, înființat la 29 iulie 1967.
Muzeul Universității adăpostește peste 2000 de piese originale şi facsimile, provenite atât din propria colecție a Universității, cât și din donații primite de la profesori și urmașii acestora. Tipologia acestor exponate este diversă: documente, manuscrise, cărți rare, cursuri universitare, litografii, fotografii, planuri, medalii, plachete, insigne, drapele, picturi, sculpturi, pisanii și piese de mobilier.
Muzeul adăpostește diplomele Doctor Honoris Causa ale Universităților Oxford și Paris primite de Nicolae Iorga, diplome de doctor obținute la prestigioase universități din străinătate de către Al. Orăscu, Spiru Haret, Nicolae Măldărescu, precum și alte titluri și distincții.
De la Brâncoveanu și Cuza încoace
Patrimoniul muzeului recompune o istorie care coboară în timp până la momentul înființării la București a Academiei Domnești de către vodă Constantin Brâncoveanu, instituție care a devenit un centru important de educație și cultură pentru spațiul sud-est european.
Momentul fondator este marcat prin decretele lui Alexandru Ioan Cuza cu privire la înființarea și funcționarea Universității din București, precum și prin piatra fundamentală a vechii clădiri a Universității, așezată la fundația edificiului pe data de 10 octombrie 1857. Acvila ce se găsea deasupra frontonului clădirii vechi, realizat de Karl Storck, se regăsește sub formă de replică, această parte a clădirii Universității find distrusă în timpul bombardamentelor aeriene anglo-americane din aprilie 1944.
Există și decretul de confirmare a primului rector al Universității (Gheorghe Costaforu) și a decanilor Facultății de Științe Juridice și Politice (Constantin Bosianu) Facultății de Științe (Alexandru Orăscu) și a Facultății de Litere și Filosofie (August Treboniu Laurian).
Testamentul lui Haret
Printre exponate puteți descoperi: scrisoare adresată de regina Elisabeta lui Spiru Haret; copie autentificată a testamentului lui Spiru Haret; ștampile vechi și drapelul Universității; drapelul Studenților în Drept din 1864; stat de plată al Facultății de Litere (1893); autorizația semnată de mama minorului Nicolae Titulescu pentru înscrierea la Facultatea de Drept din Paris (1900); brevetul ordinului Legiunii de Onoare în rang de comandar acordat de statul francez profesorului Mina Minovici; desen reprezentând Facultatea de Drept în anul 1936, realizat de Petre Antonescu; programe ale cursurilor ținute de profesorii Universității și notițe ale unor studenți; diverse acte de studii și documente de personal; teze de doctorat din perioada interbelică; emisiuni filatelice.
Sunt de admirat o serie de portrete în ulei și busturi din marmură sau bronz dedicate unor personalități precum Gheorghe Lazăr (1779-1823), Alexandru Orăscu (1817-1894), Gheorghe Costaforu (1820-1876), Vasile Boerescu (1830-1883), Grigoriu Ștefănescu (1836-1911), Dimitrie Brândză (1846-1895), Constantin I. Istrati (1850-1918), Victor Babeș (1854-1926), N. Iorga (1871-1940), Gheorghe Țițeica (1873-1939), Constantin C. Stoicescu (1881-1944), Nicolae Titulescu (1882-1941).
Manuale de Gheorghe Lazăr
Interesante sunt și facsimilele după documente emise de principii fanarioți precum Grigore Ghica sau Constantin Mavrocordat care fac referire la momente importante din istoria Academiei domnești bucureștene. De asemenea, în vitrine pot fi regăsite facsimile ale unor cursuri aparținând iluștrilor profesori ai Academiei (Neofit Duca, D. Notara). Din biblioteca Academiei de la Sf. Sava provin câteva manuale (gramatică, aritmetică, trigonometrie) realizate de Gheorghe Lazăr pentru uzul cursanților acestei școli, dar și un manual de geometrie tradus de Alexandru Orăscu, profesor de inginerie civilă și viitorul proiectant al palatului Universității din București.
Nu lipsește Ceaușescu
Activitatea universitară în anii comunismului poate fi reconstituită printr-o serie de fotografii inedite, diplome sau foi matricole. Printre acestea, se află diploma Doctor Honoris Causa acordată lui Nicolae Ceaușescu în 1973, precum și fotografii și alte mărturii ale vizitelor făcute Universității și Muzeului.
Ultima parte a expoziţiei surprinde transformările prin care a trecut Universitatea din Bucureşti după 1989.
Cetățeanul TV
