Casa actorului a cărui primă calitate a fost să rabde de foame. La pas prin Sectorul 5

O sală de spectacole din Casa de Cultură a Sindicatelor și o stradă îi poartă numele, iar în prezent se pune pe picioare Teatrul Municipal „V. Maximilian”. Toate astea sunt în orașul în care a văzut lumina zilei la 18 august 1882, Buzău.

Teatrul Municipal „V. Maximilian” are sediul în Vila Albatros din Parcul Marghiloman unde funcţionează şi Centrul Cultural Alexandru Marghiloman.

În București stă maiestuoasă și astăzi casa în care a locuit actorul și regizorul V. Maximilian.

Are două coloane la intrarea dinspre strada Sfântul Elefterie, fiind așezată pe colţ cu strada Butoianu. Clădirea este unul dintre monumentele istorice aflate în Sectorul 5. Ziarul Cetățeanul și Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” al Sectorului 5 vă propun o incursiune în istoria acestui monument.

Pe placa memorială din marmură fixată pe perete stă scris:

„În această casă a locuit Artistul Poporului Vladimir Maximilian, 1882 – 1959, reprezentant de frunte al teatrului românesc, pe care l-a slujit cu mult devotament timp de 60 de ani. Prof. dr. docent Vlad V. Maximilian, 1925 – 1979”.

Dicționarul Enciclopedic Român pe anii 1962-1964 consemnează:

„Velimir Maximilian (n. 1882 – d. 1959) a fost un actor român. S-a impus de timpuriu în roluri variate, de operetă, comedie și dramă. A fost un consecvent animator al operetei. A activat în compania a soților Tony și Lucia Sturdza-Bulandra, precum și în alte companii și societăți teatrale, impunându-se prin deosebitele sale calități de actor comic: umorul, discreția și măsura. A creat tipuri remarcabile: Jupân Dumitrache din „O noapte furtunoasă” de Ion Luca Caragiale, Topaze din „Topaze” și César din „Marius”, două piesele de Marcel Pagnol etc. Preocupat de rolul social al teatrului, a scris cartea „Teatru, actor și public” (1913). Este autorul unui volum de amintiri”.

Pionier

V. Maximilian, pe numele real Velimir Vladimir Maximilian, putea fi văzut și pe marile ecrane, fiind un pionier în arta regiei de film. Un leac pentru soacre (1913) și Bulevardul „Fluiera Vântu” (1950) sunt două dintre filmele în care a jucat. Pe primul l-a și regizat, împărțind rolurile principale cu Florica Florescu, iar în al doilea i-a avut colegi de platou pe Radu Beligan, Alexandru Giugaru, sau Ion Finteşteanu.

Iubea nespus opereta, despre care spunea: „Opereta, gen optimist de teatru ce atrage ca un magnet”.

„Arta dramatică nu imită natura. Natura însă serveşte artei drept pretext. Drept măsură. În baza naturei şi sub controlul acestei, arta dramatică creiază vesnic noi personaje”, scria la 1913 în cartea sa „Teatru, actor și public”.

Motto-ul volumului este: „Cel care vorbeşte de o meserie care îi place şi pe care o profesează are întotd’auna ceva de spus – din literatura franceză”.

Velimir Maximilian a lucrat cu multe companii de teatru, printre care şi a lui Tony și Lucia Sturdza-Bulandra, la care a fost și asociat și cu care juca la Grădina Blanduziei.

„Răbdatul de foame a fost prima mea calitate de actor la începutul carierei”, mărturisea în memoriile publicate spre sfârșitul vieții sub titlul „Evocări”.

În aceeași lucrare iese la iveală și geniul actorului de comedie care a fost: „Cineva se scula mereu de dimineaţă şi într-o zi a găsit o pungă cu bani. Dar cel care a pierdut-o s-a sculat mai de dimineaţă!”.

Misiunea Centrului Cultural și de Tineret Sector 5

Centrul Cultural și de Tineret Sector 5 are rolul de a identifica și aborda nevoile culturale ale comunității reprezentate, de a susține proiecte, manifestări și activități culturale locale și de a fi, în general, un catalizator cultural comunitar – permițând formarea și consolidarea unei identități culturale locale.

Promovarea interacțiunii culturale între grupuri diferite provenind atât din interiorul, dar mai ales din exteriorul comunității în vederea susținerii toleranței culturale, a dialogului și a solidarității, dar și a asigurării permisibilității comunicative între diferitele medii socio-culturale, țintind spre dizolvarea problemelor etnice și sociale prin cultivarea spiritului civic;

Protejarea și susținerea libertății de creație, înțeleasă ca drept la exprimare artistică (materializarea într-o formă artistică a unei opinii/poziționări față de anumite lucruri/fapte/acțiuni), în conformitate cu art. 33 al Constituției României și a normelor internaționale, pentru perfecționarea și formarea tinerilor în domeniile artistice și asigurarea performanței în creativitate, cultură și educație, dar și pentru validarea expresivității artistice și dezvoltarea culturală și artistică multivalentă;

Susținerea accesului liber și a oportunităților egale la cultură, sport și educație continuă, oferind condițiile necesare însușirii valorilor, exprimării artistice libere și participarii la manifestări și programe culturale, de dezvoltare, creative și educaționale, crescând gradul de acces și participarea cetățenilor la viața culturală.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.