Dealul Filaret este o zonă încărcată de istorie. Parcul Carol I, singura stradă în trepte din București, primul muzeu tehnic din România, fântâna Cantacuzino, Biserica Cuțitul de Argint, sunt doar câteva dintre atracțiile pitorescului cartier.
Un monument aparte de pe Dealul Filaretului a fost Moscheea Carol-Hunchiar sau Geamia Carol-Hunchiar. Este cel mai vechi locaș de cult islamic din capitala României, datând de la începutul secolului al XX-lea. Din păcate, regimul comunist a demolat-o pentru a face loc unui monument socialist.
Moscheia a fost reconstruită pe Strada Constantin Mănescu, în apropiere de Piața Eroii Revoluției. Recent, Muftiatul Cultului Musulman din România a organizat o ceremonie de inaugurare a noului corp al Moscheii din București. La eveniment a participat și primarul sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, lăcașul de cult fiind renovat și cu sprijinul Primăriei Sectorului 5 din București.
„Hunchiar” înseamnă „guvernator” în limba turcă. Lăcaşul de cult musulman, moscheea „Hunchiar-Regele Carol I” sau „Carol – Hunchiar” a fost ridicată cu ocazia organizării în 1906 a Expoziţiei Generale Române, care celebra 25 de ani de la instalarea regalității în România. Moscheea a fost gândită ca un edificiu eveniment, menit să transmită întregii Europe că România este o țară a dialogului, a deschiderii și a libertății, un loc unde oamenii, dincolo de diferențele etnice sau religioase, pot conviețui în pace”.
Moscheea „Carol – Hunchiar”, opera arhitectul francez Édouard Redont
În anul 1906 se împlineau 40 de ani de când Carol venise ca principe străin în România și 25 de ani de la proclamarea regatului și încoronarea sa. Momentul a fost marcat printr-o serie de evenimente. S-a hotărât, în cele din urmă, organizarea unei expoziții jubiliare pe
Pe dealul Filaret a fost organizată o expoziție jubiliară care a constat în realizarea mai multor monumente simbolice ce aveau să împodobească zona viitorului parc, monumente precum Arenele Romane, Palatul Artelor sau Turnul de apă „Cetatea lui Țepeș Vodă”. Pe lângă acestea, la comanda regelui a fost proiectată și o moschee, locaș religios de cult islamic, ce avea să arate apartenența Dobrogei, fost teritoriu otoman, la Regatul României, dar și toleranța statului și respectul față de turcii și tătarii ce au luptat contra regimului otoman. Până la acest moment, nu a existat nicio moschee în București. Cel ce a proiectat întreg ansamblul a fost arhitectul francez Édouard Redont. Moscheea era localizată, în zona centrală a parcului, pe o insuliță.
Comuniștii au relocat lăcașul de cult islamic
Edificiul a funcționat ca locaș de cult islamic până în anul 1959, când regimul comunist a hotărât demolarea sa pentru a face loc Monumentului Eroilor Patriei și a Luptei Poporului pentru Libertate și Socialism, actualul mausoleu al personalităților comuniste, între care Gheorghe Gheorghiu Dej. La un an însă, în 1960, regimul hotărăște să reconstruiască moscheea, dar într-o altă zonă, în afara parcului. Acest lucru se datorează faptului că România își dorea să aibă o relație politică și economică strânsă cu statele musulmane din Africa și Orientul Mijlociu, iar capitala trebuia să ridice obligatoriu o moschee.
Zona aleasă pentru reconstruirea edificiului a fost Piața Pieptănari, în zona actualei Piețe a Eroilor Revoluției, la câteva străzi distanță mai la sud de Parcul Carol I. Până la sfârșitul anilor 90′, Carol-Hunchiar a fost singura moschee din București, până când au apărut alte locașuri din inițiativa unor asociații și organizații islamice private.
Moscheea are un stil comun pentru moscheile turcești de mici dimensiuni, cu o sală de rugăciune modestă și un minaret înalt de aproximativ 26 de metri. Sunt prezente toate elementele caracteristice unei moschei, precum mihrabul (altarul) sau nișa ce indică direcția de rugăciune către Mecca, minbarul (amvonul) pentru predicile din ziua de vineri și cișmelele pentru spălarea rituală.
Primarul Piedone, la inaugurarea noului corp al Moscheii „Carol – Hunchiar”: Am fost martorul revitalizarii unei povești izvorăte din prietenie și respect
Muftiatul Cultului Musulman din România a organizat marți, 14 noiembrie, o ceremonie de inaugurare a noului corp al Moscheii din București.
Evenimentul a avut o dublă semnificație istorică: sărbătorirea celor 145 de ani de la revenirea Dobrogei la patria mamă și împlinirea a 116 ani de la construirea, de către statul român, a primei moschei în București, lăcaș de cult extins și renovat acum cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte și al Primăriei Sectorului 5 din București.
Evenimentul s-a remarcat printr-o prezență susținută a reprezentanților autorităților române, a corpului diplomatic și a mediului de afaceri, cei mai mulți dintre ei exprimându-și gândurile de apreciere față de susținerea pe care statul român o acordă comunității musulmane din România, față de rolul pe care îl are muftiul Muurat Iusuf și Instituția Muftiatului în promovarea dialogului interreligios și reiterând, totodată, convingerea că acest model de conviețuire interetnică bazat pe respect reciproc care datează de sute de ani în Dobrogea va fi și în viitor un factor de echilibru mai ales în contextul geopolitic tensionat.
Prezent la eveniment, primarul sectorului 5 Cristian Popescu Piedone a salutat libertatea cultelor în România, care a făcut posibil și acest proiect.
„Astăzi am fost martorul revitalizarii unei povești izvorăte din prietenie și respect. Sunt bucuros că renovarea acestei prime moschei musulmane din București a fost posibilă, iar povestea începută pe Dealul Filaretului… rezistă, merge mai departe și evidențiază libertatea cultelor în România! Comunității musulmane și mai ales prietenilor mei turci și tătari din București, Constanța și Istanbul le doresc fericire, pace în suflete și în case”, a menționat Primarul Sectorului 5, domnul Cristian Popescu Piedone.
Noul corp al geamiei din București a fost construit cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte, al Guvernului României, al autorităților locale, respectiv Primăria Sectorului 5 București și al oamenilor de afaceri turci. Tuturor, în numele comunității musulmane din România, muftiul Muurat Iusuf a ținut să le mulțumească pentru importantul sprijin.
Cetățeanul TV