Mănăstirea Mihai Vodă, ctitoria prea cucernicului jupân Mihai banul. La pas prin sectorul 5

Mănăstirea Mihai Vodă și Stadionul Republicii ar fi supraviețuit procesului ceaușist de transformare urbanistică a  Bucureștilor, dacă unul dintre primele proiecte pentru noul Centru Civic, în  care Casa Poporului, actualul Palat al Parlamentului, era mult mai mică, ar fi fost pus în practică.

Fosta mănăstire apare, ca Muzeul Arhivelor Statului, într-un plan din 1975 între străzile Izvor și Mihai Vodă. Aceasta din urmă pornea din zona Uranus, traversa Dâmbovița prin podul Mihai Vodă, demolat și el, și ajungea în Calea Victoriei – în câteva minute de mers. Astăzi, doar fragmentul de stradă de la nord de Dâmbovița s-a păstrat.

Citește și Parcul Izvor, pe locul unui maidan moștenit de la Ceaușescu. La pas prin Sectorul 5

În Parcul Izvor, pe locul plat, se afla un promontoriu al cornișei Bucureștiului – Dealul Spirii/Arsenalului și, în cadrul acestuia, un pinten pe care era așezată unul dintre cele mai vechi și importante monumente ale Bucureștiului.

Pe locul actualului parc, înainte de 1984-1985, se găsea dealul Mihai-Vodă, pe care se înălța Mănăstirea Mihai Vodă.

Prin planul de modernizare a Bucureștiului și de realizare a Centrului Civic, dealul a fost nivelat și chiliile mănăstirii au fost demolate.

Translatarea

Biserica Mihai-Vodă, împreună cu clopotnița, a fost salvată, în anul 1985, fiind translatată spre est, în pantă, pe o distanță de 289 metri și coborâtă pe verticală cu 6,2 metri, până pe malul Dâmboviței, unde a fost ascunsă vederii, după niște blocuri, pe strada Sapienței.

Mânăstirea în curs de demolare, 1986 ©Octavian Carabela

Restul clădirilor de pe deal au fost demolate, inclusiv Palatul Arhivelor Statului, reclădit în anii 1900-1916, după planurile arhitecților Petre Antonescu și Cristofi Cerchez.

În 1866, în mănăstirea Mihai Vodă s-au mutat Arhivele Statului, devenind o instituție publică, cu accesibilitate limitată. După 1947, accesul publicului a devenit imposibil, deoarece Arhivele țineau de Ministerul de Interne, una dintre cele mai criminale instituții ale statului comunist. Mutarea Arhivelor a presupus reparații și extinderi reduse la restaurări succesive sau la construirea unui corp masiv între 1916 și 1920, proiect la care și-a adus contribuția și unul din principalii arhitecți ai secolului XX , Petre Antonescu. 

Situl arheologic cu vestigii din epoca bronzului, aflat în curtea mănăstirii, a fost și el distrus.

Lângă mănăstire se aflau vestigiile Curții Noi (numită și Curtea Arsă, după incendiul din 1812), ridicate de domnitorul Alexandru Ipsilanti, care au fost și ele distruse..

În planul Bucureștilor publicat de Sulzer la 1781, acesta a reprezentat partea centrală a orașului, concentrată în jurul Curții Domnești.

Atestare documentară

Prima atestare documentară a Mănăstirii Mihai Vodă se găsește în grammata patriarhală din 1591 întocmită de egumenul Evghenie de la Mănăstirea Simonopetra de la muntele Athos. Conform acestui document Evghenie i-a cerut lui Mihai Viteazul să clădească o nouă mănăstire, cea veche, Biserica Albă-Postăvari, metoh al Mănăstirii de la Athos aflându-se în apropierea unei mlaștini aducătoare de boli.

„[Evghenie] a cerut învoire ca, păstrându-se zisul metoh, așa cum se găsește, păzit de doi sau mai mulți călugări, așa cum se cade, să clădească un alt metoh, mult mai bun decât acesta, pe un loc mai înalt (…) Și căpătând învoire deplină kir Evghenie a găsit pe prea cucernicul jupan Mihai banul, bărbat cu adevărat evlavios și de mult însetat de aceasta, care, nu numai cu vorba, dar necruțând nici truda și osteneala și nici o cheltuială, a ridicat, chiar din temelii, o altă biserică foarte frumoasă și cu hramul marelui Nicolae și a numit-o metoh al cinstitei mănăstiri a Simonopetriștilor. A ridicat în jurul ei foarte multe chilii pentru ca să locuiască sfinții bărbați care vin acolo și, pe lângă aceasta, i-a închinat și sfintele odoare și felurite podoabe din argint și din aur” —Claudia Tița-Mircea, „Biserica Mănăstirii Mihai Vodă; monumentele Bucureștiului istoric”.

Din complexul Mănăstirii Mihai Vodă a făcut parte și Biserica Albă – Postăvari (ca metoc al mănăstirii), care a fost construită în 1564, reconstruită în 1856-1857 și apoi demolată în 1984.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.