vineri, iulie 19, 2024

Bombă în Sectorul 3! Primarul Negoiță știe

Citește marți, 5 decembrie, pe cetățeanul.net

AcasăArticol principalLiderul partidului #FărăPenali-USR Dan Barna a sifonat, suspect de penal, 6 milioane...

Liderul partidului #FărăPenali-USR Dan Barna a sifonat, suspect de penal, 6 milioane de euro din fonduri europene

-

Partidul care a păcălit alegătorii cu campania #FărăPenali în funcții publice, USR, a avut în perioada 28 octombrie 2017 – 1 octombrie 2021, un președinte suspect de penal.

Este vorba de Dan Barna, anchetat pentru „fraude şi conflicte de interese cu fonduri UE”, care a fost, însă, salvat deocamdată de „statul paralel”, care i-a îngropat dosarele prin DNA, fără prea multe explicații.

Pe lângă canalizarea de bani europeni către prieteni și propria soră, Dan Barna este acuzat că a subminat justiția, pentru că a făcut apel la DNA ca să preia dosarul în care erau cercetate „ingineriile” sale financiare cu fonduri UE de la Departamentul pentru Luptă Anti-Fraudă (DLAF) al Guvernului.

„Prin atacul la DLAF şi prin apelul la DNA, Dan Barna transmite că este mai presus de lege şi că vrea să fie anchetat de cine îi convine lui, nu de cine are rol instituţional în statul român”, atrăgea atenția deputata Beatrice Tudor.

De la DLAF la DNA

„Eu am multă încredere în DNA, o instituție care, fără a fi perfectă, și-a demonstrat de multe ori profesionalismul și independența. De aceea solicit DLAF să trimită de urgență documentele la DNA pentru că știm că asta e comanda politică pe care au primit-o”, cerea Dan Barna pe 18 octombrie 2019.

Surprinzător, DNA i-a ascultat rugămintea și, la finalul anului trecut, a anunțat că „În cursul lunii noiembrie 2023, în dosarele penale care priveau modalitatea de implementare a proiectelor POSDRU 135/5.2/S/125782 – „Biblioteca bunelor practici. Concept inovator de dezvoltare a mediului rural” și POSDRU/168/6.1/S/144808 – „SES-am deschide-te” procurorii anticorupție au dispus soluția clasării”.

Numai că soluția de clasare ridică suspiciuni rezonabile. Iată de ce:

În iulie 2019, Dan Barna a fost desemnat candidatul comun al Alianței USR–PLUS la alegerile prezidențiale din noiembrie același an, urmând să formeze un tandem cu Dacian Cioloș pentru funcția de premier, dar în 15 octombrie o anchetă Rise Project i-a dezvăluit adevărata față: Dan Barna deturnase bani europeni către firme ale prietenilor și chiar către o societate a surorii sale, Gabriela Popa. De asemenea, în unele proiecte a fost acuzat de achiziții supraevaluate sau angajări fictive.

Jurnaliştii de la Rise Project au documentat că Dan Barna, şeful USR, partidul care a iniţiat campania #FărăPenali, „este supervizorul senin al unor fraude şi conflicte de interese cu fonduri UE”. Președintele și candidatul USR la președinție are în spate o serie lungă de eşecuri care ne-au costat aproape şase milioane de euro, doar în câteva dintre proiectele cu fonduri UE pe care le-a supervizat, puncta Rise Project.

„Eu aveam o viață bună în România” până să renunțe la afaceri ca să intre în politică, declara Dan Barna, într-un interviu pentru Mediafax din 30 septembrie 2019.

Și cum ai putea să-l contrazici?

Cum s-au „direcționat” fondurile europene

Uite așa:

Proiectele de incluziune socială cu bani europeni, „SES-am deschide-te”, „Punţi Comunitare” şi „Biblioteca Bunelor Practici. Concept Inovator de Dezvoltare a Mediului Rural”, în care a fost implicată firma Grupul de Consultanţă pentru Dezvoltare, a lui Dan Barna, sunt verificate de Departamentul pentru Luptă Anti-Fraudă al Guvernului (DLAF), nota în octombrie 2019 riseproject.ro, citând un  răspuns al DLAF.

Beneficiarul proiectelor „SES-am deschide-te” şi „Punţi Comunitare” a fost Consiliul Judeţean Alba, iar beneficiarul proiectului „Biblioteca Bunelor Practici. Concept Inovator de Dezvoltare a Mediului Rural” a fost firma lui Dan Barna. Proiectele au fost implementate în 2015. Un an mai târziu, Barna a devenit secretar de stat în cadrul Ministerului Fondurilor Europene şi a ieşit din firmă.

Riseproject.ro a descris modul în care au fost cheltuite fondurile europene din aceste proiecte. Investigaţia de presă arată, pe de-o parte, că firma lui Dan Barna ar fi direcţionat fonduri europene din cadrul acestor proiecte către sora sa şi prieteni, iar, pe de altă parte, faptul că, în calitate de consultant, firma lui Barna a avizat documente de plată, chiar dacă beneficiarii finali ai fondurilor ar fi comis nereguli, iar afacerile nu a fost sustenabile şi nu s-au dezvoltat.

Sora lui Dan Barna, a fost audiată, în martie 2021, de Departamentul pentru Luptă Antifraudă, care s-a autosesizat și a verificat proiectele derulate în trecut de firma lui Dan Barna. Anunțul a fost făcut chiar de președintele USR, care a precizat că nu are niciun dosar la DNA.

„Dacă vorbim de DLAF, care s-a autosesizat în urma anchetei Rise, o perioadă nu s-a mai întâmplat nimic. În momentul de faţă ştiu că sunt verificări în curs şi ştiu asta pentru că săptămâna trecută sora mea, fostele angajate de la croitoria respectivă unde a lucrat sora mea au fost invitate pentru audieri. Li s-au pus întrebările oarecum firești: dacă au lucrat acolo, dacă au primit toate salariile, dacă au croit, ce-au croit, dacă au cusut rochii, șorțuri… Adică au fost întrebările de verificare. Mai multe instituții verifică activitatea mea anterioară în perioada aceasta. Inspecţia Muncii a fost, a reverificat. Deci sunt verificări în curs. Eu am toată încrederea că în perioada următoare – sper să fie cât mai scurtă – se va ajunge la un final, pentru că sper să nu se repete secvenţa din campaniile anterioare”, a spus atunci Dan Barna la Europa FM.

Preşedintele USR a mai specificat că nu există la DNA nici un dosar în ceea ce îl priveşte.

Numai că dosarele la DNA au existat!

În 17 octombrie 2019, Departamentul de Luptă Antifraudă a anunţat că face verificări în legătură cu trei proiecte pe fonduri europene în care este implicat Dan Barna. DNA a clasat dosarul de fraudă cu fonduri europene al lui Dan Barna, pe 14 iunie 2021, pe motiv că „fapta nu există”, se arată într-un răspuns al DNA din data de 22 septembrie 2021 la solicitarea G4media.ro.

„Considerentele pe care s-a întemeiat această soluție au avut la bază faptul că, în urma cercetărilor efectuate, fiind epuizate toate mijloacele probatorii, nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă că faptele pretins a fi săvârșite întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunilor investigate”, arată DNA în răspunsul pentru G4media.ro.

Ce frumos l-a spălat DNA pe ințiatorul campaniei #Fărăpenali, mai rar! Măi, să fie, în câte dosare ați mai auzit că DNA a renunțat la anchetă pentru că „nu au rezultat probe certe și suficiente pentru a dovedi dincolo de orice îndoială rezonabilă”?

DNA s-a jucat de-a închisul și deschisul dosarelor lui Barna

Dosarul lui Dan Barna a mai fost clasat o dată, pe 18 martie 2019, de către procurorii DNA Alba Iulia, dar pe 28 octombrie 2019, în plină campanie prezidenţială, adjunctul de atunci al şefului DNA a infirmat soluţia de clasare şi a dispus redeschiderea cazului.

Tot în octombrie 2019, ca urmare a investigației riseproject.ro, procurorii DNA s-au autosesizat şi au deschis un dosar penal care îl viza pe Dan Barna, competitor la acea vreme în cursa prezidenţială. Ulterior, cele două dosare – cel de la Alba, redeschis, şi cel deschis ca urmare a articolelor riseproject.ro – au fost conexate, s-au efectuat cercetări şi pe 14 iunie 2021 s-a dispus clasare pe „fapta nu există”.

„La data de 18 martie 2019, procurorii din cadrul DNA – Serviciul teritorial Alba Iulia au dispus soluția clasării.La data de 28 octombrie 2019, procurorul șef adjunct al Direcției Naționale Anticorupție a dispus infirmarea în întregime a ordonanței de clasare, redeschiderea și reluarea urmăririi penale, în această cauză. În cursul lunii octombrie 2019, având în vedere informațiile apărute în publicația la care faceți referire, procurorii anticorupție s-au sesizat din oficiu cu privire la comiterea unor presupuse infracțiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Ulterior, cele două cauze au fost reunite, iar în noul dosar, pentru completarea cercetărilor, s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice de către specialiști din cadrul DNA și a unui control de specialitate din partea Departamentului pentru Luptă Antifraudă – DLAF”, arăta DNA.

Însă, surprize, surprize, cum zicea Andreea Marin!

În aprilie 2023, DNA anunță, potrivit Mediafax, că din 2021 până în 2023, numărul dosarelor „in rem” ale DNA – consituite ca urmare a sesizării DLAF – a ajuns de la unu la trei. Dintre aceste trei dosare penale, potrivit unor verificări ulterioare, un dosar era clasat, iar alte două dosare în care este menționat numele lui Dan Barna, erau în lucru la DNA.

Asta în condițiile în care, pe 22 septembrie 2021, DNA susținea că mai avea doar un dosar în investigare, pornind de la sesizarea DLAF. Din nou, surprize, surprize!

„Dan Barna se face vinovat de subminarea justiţiei”

Într-un comunicat de presă publicat pe site-ul Camerei Deputaților, deputata Beatrice Tudor arată că Dan Barna subminează justiţia românească. Deputatul a declarat, că prin poziţia sa, prin care a subminat Departamentul pentru Luptă Anti-Fraudă şi prin apelul ca DNA să verifice suspiciunile în privinţa modului în care a delapidat fonduri europene, Dan Barna se face vinovat de subminarea justiţiei.

„Dan Barna a făcut un apel către DNA să verifice acuzaţiile în cazul său, deşi DNA nu are nicio competenţă să verifice acuzaţii de fraudă şi delapidare de fonduri europene. Aceste prerogative aparţin DLAF, instituţie despre care Dan Barna avea numai cuvinte de laudă când era vorba despre dosarele lui Liviu Dragnea. Prin atacul la DLAF şi prin apelul la DNA, Dan Barna transmite că este mai presus de lege şi că vrea să fie anchetat de cine îi convine lui, nu de cine are rol instituţional în statul român. Venind din partea unui candidat la Preşedinţia României, această declaraţie subminează justiţia română şi este un gest de neiertat”, a declarat Beatrice Tudor.

Pasibil de inculpare

Și iată de unde vin surprizele neplăcute pentru Dan Barna, care este pasibil de inculpare în cazul fondurilor UE accesate de sora sa, potrivit celor scrise de Newsweek.ro pe 18 decembrie 2020:

„Acum 13 luni, Ministerul Fondurilor Europene îi comunica Direcției de Luptă Anti-Fraudă că suma de aproape nouă milioane de lei, finanțarea europeană pentru un proiect în care partener era firma lui Dan Barna, trebuie returnată integral (…) Documente exclusive prezentate azi de Newsweek România demonstrează că totul este cu atât mai scandalos cu cât Dan Barna a încălcat legi, regulamente și condiții contractuale cu bună știință când a semnat nu doar pentru a-i da bani surorii sale, ci și pentru a monitoriza cheltuirea acestor bani (…) Cronologia scandalului public al proiectelor cu bani europeni derulate de Dan Barna începe pe 15 octombrie 2019, o dată cu publicarea articolului intitulat “Adevărul despre Dan Barna” de către Rise Project. Potrivit articolului, “Șeful USR, partidul care a inițiat campania #FărăPenali, este supervizorul senin al unor fraude și conflicte de interese cu fonduri UE”.

Unul dintre conflictele de interese la care se referea Rise Project era și cel mai evident și mai supărător din toată povestea: Dan Barna a făcut ca la o asociație condusă de sora sa, Gabriela Popa, să ajungă peste 800.000 de lei, bani europeni pentru înființarea unei afaceri de care să beneficieze persoane defavorizate.

Lovitura decisivă: Regulamentul UE 966/2012

Unii specialiști cu foarte multă experiență în fonduri europene arată nu este nevoie decât ca organele de control și/sau procurorii să consulte Regulamentul UE 966/2012, „privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii”, general valabil în țările UE. La articolul 57, „Conflicte de interese”, alineatul 1 este extrem de lămuritor: „Actorilor financiari și altor persoane implicate în execuția și gestionarea bugetului, inclusiv în elaborarea actelor pregătitoare corespunzătoare, precum și în auditarea sau controlul bugetului le este interzis să ia măsuri care pot genera un conflict între propriile lor interese și cele ale Uniunii.”

Așadar, este vorba de „actori financiari” și alte „persoane implicate în execuția și gestionarea bugetului”. Practic, Dan Barna se înscrie exact în această categorie de “persoane implicate în execuția și gestionarea bugetului”. Iar legătura cu sora sa este conflict de interese evident, după cum spune alineatul 2 al aceluiași articol 57 din Regulament: “În sensul alineatului (1), un conflict de interese există în cazul în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcțiilor unui actor financiar sau ale unei alte persoane, menționate la alineatul (1), este compromisă din motive care implică familia, viața sentimentală, afinitățile politice sau naționale, interesul economic sau orice alt interes comun cu cel al destinatarului.”

Ce ar fi trebuit să facă Dan Barna în această situație? Ne lămurește tot alineatul 1 al articolului 57: „Dacă există acest risc, persoana în cauză se abține de la astfel de măsuri și prezintă situația ordonatorului de credite delegat, care constată în scris prezența sau absența unui conflict de interese. Persoana în cauză își informează, de asemenea, superiorul ierarhic. În cazul în care se constată existența unui conflict de interese, persoana în cauză își întrerupe toate activitățile legate de subiectul în cauză. Ordonatorul de credite delegat ia personal orice măsuri suplimentare necesare.”

Potrivit avocatului penalist consultat de Newsweek România, însă, o astfel de speță (ca cea a lui Dan Barna) ar fi dificilă pentru magistrații români, întrucât ar fi o premieră ca procurorii să formuleze acuzații și judecătorii să judece după un Regulament foarte clar și legi neclare”.

Procurorii DNA, după cum constatăm, au preferat să nu meargă pe varianta dificilă, ci să-l ierte pe Dan Barna!

Contracte fără număr cu statul

Între 1996 și 1999, Dan Barna a lucrat pentru Centrul de Informare și Documentare pentru Tineret din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului. În primii ani de după 2000, Dan Barna a lucrat pentru organizația neguvernamentală Transparency International la crearea Centrului de Consiliere Anticorupție pentru Cetățeni, iar între 2005 și 2007 a lucrat cu Delegația Comisiei Europene la București, unde a coordonat campaniile de informare privind programul Fondul Europa.

Ulterior a devenit antreprenor specializat în fonduri europene, activitate pe care a derulat-o până când a intrat în politică.

În 2007 a înființat Grupul de Consultanță pentru Dezvoltare DCG, împreună cu Ana Laura Buzatu, George Horia, Ion Ionescu și Dragoș Jaliu. A ieșit din firmă în 2016, odată cu preluarea funcției de secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene. În perioada cât a activat în mediul privat, Dan Barna a lucrat mult cu statul, în proiecte pe fonduri europene. Firma sa a avut contracte cu Ministerul Dezvoltării în 2009, cu Ministerul de Interne în 2011 și 2013, cu Ministerul Fondurilor Europene în 2013, cu Ministerul Justiției în 2014 sau cu Prefectura Constanța și Consiliul Județean Ialomița în 2012, respectiv 2014.

Încrederea în DNA i-a fost până acum răsplătită lui Dan Barna. Doar românii au rămas cu pagube de milioane…

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Cele mai noi stiri

Publicitatea la ţigările electronice, interzisă: Iohannis a promulgat legea!

0
Publicitatea explicită pentru produsele din tutun, dispozitivele și ţigaretele electronice, inclusiv de tip Vape sau pentru încălzirea tutunului este interzisă, conform prevederilor unei legi care a fost promulgată vineri de preşedintele Klaus Iohannis. CITEŞTE ŞI: Grindeanu, ceartă cu Ciucă: Și...