Un raport de control al Camerei de Conturi București, care a fost finalizat la sfârșitul lunii februarie recomandă privatizarea RADET, pe modelul Apa Nova. Ținut în mare secret, documentul este analizat în prezent de conducerea regiei, de edilul-șef al Capitalei, Sorin Oprescu, și de viceprimarul Capitalei, Cornel Pieptea.
Documentul obținut de Cetățeanul.net dezvăluie faptul că bucureștenii riscă să rămână fără apă caldă și căldură. Realizat de doi auditori externi ai Camerei de Conturi București, în concluziile raportului scrie negru pe alb că Regia Autonomă de Transport și Distribuție a Energiei Termice București (RADET) nu ar mai putea furniza energie termică în viitorul apropiat.
„Având în vedere criza majoră pe care o traversează sistemul centralizat de termoficare la nivelul municipiului București și implicațiile economice și sociale pe care acesta le presupune, recomandările auditului vizează atât măsuri propuse la nivel RADET , cât și recomandări privind setul de măsuri sau strategii pe termen mediu și lung”, se precizează în raportul obținut de Cetățeanul.
Cele mai importante concluzii din Raportul exploziv și recomandările inspectorilor Curții de Conturi:
analizarea posibilității majorării tarifului local al energiei termice livrate populației;
analizarea posibilității de concesionare a servicilor de termoficare prin RADET, plecând de la exemplul de succes Apa Nova;
implicarea mai activă a Guvernului, astfel încât să se urgenteze transferul acțiunilor ELCEN către RADET;
restructurarea RADET.
Precedentele încercări de privatizare de acum zece ani
Privatizarea RADET nu este o idee nouă. Ea a fost vehiculată și în perioada 2005-2006. Atunci, o eventuală privatizare era destul de greu de realizat, pentru că opinia publică a contestat în mai multe rânduri contractul de privatizare semnat de municipalitate cu Apa Nova, în 2000.
La vremea respectivă s-a găsit o soluție. În 2005, Guvernul elvețian aloca Bucureștiului 500.000 de euro pentru un studiu privind performanțele regiei de termoficare. Acesta a fost cunoscut sub numele de „Studiul TRAPEC” şi prezenta toate punctele slabe dar și cele forte ale RADET. Ciudat este că în 2005, anul la care se raportează lucrarea, RADET era pe profit. Și asta în condițiile în care din 1995 la RADET nu s-au mai făcut investiții majore, tariful pentru furnizarea agentului termic era subvenționat de municipalitate, iar sistemul funcționa pentru că Primăria pompa sume mari de bani în întreținerea rețelelor îmbătrânite.
Mai mult, RADET era prezentată ca profitabilă, în condițiile în care din 2000 până în 2004 foarte mulți abonați RADET au renunțat la sistemul centralizat și au trecut pe centrale individuale. În plus, industria, un mare consumator de agent termic era și ea pe butuci, pentru că aproape toate marile uzine din Capitală erau deja închise și datoare vândute la RADET.
Chiar dacă toate aceste probleme existau, Studiul TRAPEC arăta că în atari condiții se impune privatizarea regiei de termoficare. Este adevărat că s-a propus organizarea unei dezbateri publice serioase. La acea vreme grupul liberal din Consiliul General susținea privatizarea, în timp ce grupul PDL susținea o idee mai veche a Primăriei, idee care nu este nici acum abandonată: fuziunea RADET cu ELCEN.
Acest site foloseşte cookies pentru a-ţi oferi o experienţă cât mai placută. Navigând în continuare, îţi exprimi acordul pentru folosirea acestora. SetăriACCEPT
Setări cookies
Setări confidenţialitate
Acest site utilizează tehnologia cookies pentru a vă oferi cea mai bună experienţă de navigare. Cookie-urile se definesc în două categorii: cele necesare şi non-necesare. Cele necesare sunt esenţiale pentru corecta funcţionare a website-ului. De asemenea, utilizăm şi cookie-uri non-necesare care ne ajută să analizăm traficul web. Acestea vor fi salvate pe calculatorul dumneavoastră, doar dacă vă exprimaţi acordul. În orice moment puteţi şterge cookie-urile.
Aceste cookie-uri sunt esenţiale pentru buna funcţionare a site-ului. Ele se referă la funcţionalităţi privind securitatea sau modul de afişare a paginilor. Acest tip de cookie-uri nu salvează date personale.
Aceste cookie-uri adaugă noi funcţionalităţi site-ului prin intermediul unor servicii oferite de terţi, precum Google. Un exemplu este înregistrarea traficului (Google Analytics).