Creşterea cursului euro la un nivel istoric în faţa leului, 4.9783 lei pe 19 mai, este consecința jocurilor de putere din coaliția PSD-PNL-UDMR legate de mult prea trâmbițata rotativă guvernamentală, care nu este altceva decât o reîmpărțire a ciolanului între liderii celor trei formațiuni politice.
Pe lângă creşterea impredictibilităţii ca urmare a rotativei guvernamentale, la devalorizarea leului mai contribuie evoluţia diferenţialului de dobândă între euro şi leu și existenţa unor deficite structurale la un nivel ridicat, conform unei analize realizată de Frames, împreună cu experţii de la MoneyCorp Romania.
Citește și Ciucă, pentru noi, este Ceaușescu Doi!
Potrivit analizei, companiile româneşti trebuie să îşi ia măsuri solide de prevenire a riscului valutar, în condiţiile în care fluctuaţiile din pieţele financiare tind să rămână accentuate.
Inflaţia încă ridicată, costurile mari cu utilităţile (energie, gaze, carburanţi), cu materiile prime, lanţurile de aprovizionare afectate semnificativ de blocajul financiar, de scăderea creditului furnizor şi creşterea datoriei publice sunt principalele coordonate ale situaţiei economice din România, alături de deficitul de cont curent şi deficitul bugetar.
Printre puţinele repere de stabilitate din ultimii 5 ani s-a aflat cursul valutar, moneda naţională având o evoluţie solidă, predictibilă, cu o rată de depreciere redusă în faţa principalelor valute, euro şi dolarul american, spun experţii. Aprecierea semnificativă a euro din aceste zile, la un nivel istoric în faţa leului, a creat însă multe semne de întrebare, legate de evoluţia pieţei valutare în contextul accentuării problemelor macroeconomice la nivel mondial.
Vârf de plată de 100 de miliarde de lei
„Creşterea euro în faţa leului din ultima vreme reflectă, pe de o parte, dinamica tot mai accentuată a fluxurilor de capital din piaţa valutară. Odată cu creşterea dobânzilor de către FED şi BCE, plasamentele în euro şi dolari au devenit mai atractive, iar monedele emergente care ofereau randamente ridicate investitorilor, cum este şi leul, sunt afectate. Pe de altă parte, presiunea vine şi din interior, statul român având în acest an un vârf de plată de 100 de miliarde de lei, potrivit datelor oficiale”, a declarat Cosmin Bucur, Managing Director Moneycorp România.
Conform analiştilor, în scenariul în care instabilitatea politică generată de rocada guvernamentală se prelungeşte, nu este exclus ca evoluţia monedei europene să continue pe acelaşi trend.
În ceea ce priveşte perspectivele de pe piaţa valutară, Cosmin Bucur, managerul Moneycorp România, susţine că totul depinde de evoluţia dobânzilor, a inflaţiei şi de măsurile pe care autorităţile le vor lua în perioada următoare cu privire la absorbţia fondurilor europene şi managementul deficitelor structurale.
Depreciere de 1,2% de la începutul anului
De la începutul anului, leul s-a depreciat în faţa euro cu 1,2% (4.9273 euro/leu curs în 3 Ianuarie 2023), însă faţă de dolar s-a apreciat cu 1,4% (4,6766 curs dolar/leu în data de 3 ianuarie 2023). În analiză se menţionează că mare parte din deprecierea leului în faţa monedei europene a fost înregistrată în ultima săptămână.
Evoluţia cursului valutar anunţă o perioadă de incertitudine, arată analiza Moneycorp, iar celelalte date oficiale vin să contureze un tablou economic plin de provocări.
Economia a crescut cu numai 0,1% în primul trimestru, iar datele Institutului Naţional de Statistică indică faptul că industria şi comerţul exterior întârzie să revină pe o creştere solidă.
Dincolo de măsurile luate de Banca Naţională în privinţa dobânzilor, intervievaţii din cadrul barometrului Moneycorp văd un rol semnificativ în politicile publice practicate de guvern. Întrebaţi care ar fi măsurile pe care statul ar trebui să le ia pentru a echilibra situaţia economică, pentru a limita deficitul bugetar, cei mai mulţi dintre manageri (33%) au indicat „restructurarea aparatului bugetar şi digitalizarea” drept principalele decizii necesare în actualul context.
Cetățeanul TV
