Cunoscut în piață pentru faptul că se reinventează imediat ce Banca Națională îi închide Instituțiile Fiananciare Nebancare (IFN), ca Finance One și WizzCover care încălcau absolut TOATE regulamentele BNR, Grupul CAPIDAVA a trecut la nivelul următor emițând „garanții” în numele unei entități din Estonia, LEORM FINANCE, care nu are acest drept.
În cele 13 episoade de până acum ale serialului „Marea Ciordeală” am dezvăluit cum IFN-uri fantomă dau garanții statului român fără nici un fel de acoperire în ceea ce privește bonitatea financiară și solvabilitatea.
Am descris cum Instituții Financiar Nebancare, înregistrate la BNR în Registrul General, cu capital social de 200.000 euro, aflat – ATENȚIE! – numai în actele contabile, banii fiind scoși imediat după autorizarea de către Banca Națională, garantează lucrări publice de miliarde de euro, finanțate de la buget și din fonduri europene, scoase la licitație.
Beneficiarul acestor lucrări este statul român, care rămâne cu ochii în soare și găuri uriașe în buget când este pus în situația să execute scrisorile de garanție emise de IFN-uri.
Am mai descris cum aceste IFN-uri se tranzacționau pe internet, ca la tarabele din Obor, cu prețuri între 50.000 și 200.000 de euro.
De data asta vă vom arăta cum lucrurile devin mult mai grave pentru statul român rămas fără protecție în aceasta zonă din cauza lipsei aproape totale de eficiență a instituțiilor sale în combaterea acestor grupuri de „băieți deștepți”… care lasă în urma lor găuri de multe miliarde de euro.
„Agent de încasări și plăți pentru emitent/garant”
După ce am primit la redacție „scrisori de garanție” acordate de Grupul Capidava, în numele LEORM FINANCE, unor participanți la licitații pentru lucrări publice și „deconturi” cu „emitent/garant” LEORM și „agent de încasări și plăți pentru emitent/garant” Capidava Financial-Broker Services SRL am adresat următoarea solicitare Băncii Naționale a României:
„Către Banca Națională a României
În atenția domnului guvernator Academician Mugur Isărescu
Pentru corecta informare a opiniei publice, în conformitate cu legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, vă rugăm să ne comunicați dacă garanțiile emise de o entitate financiară din Estonia (atașate) sunt legale din punctul de vedere al Băncii Naționale a României?
Această entitate este înregistrată la BNR pentru a emite astfel de angajamente financiare?
Atașat aveți și un decont emis de aceasta entitate, de fapt o firmă din România ce aparține grupului Capidava, care a încasat banii pentru Garanțiile emise și de cele două IFN închise de către BNR, FINANCE ONE IFN SA și WIZZCOVER IFN SA.
Decontul este legal?”.
Ca de obicei, BNR ne-a răspuns foarte repede:
„Referitor la solicitarea dumneavoastră, din data de 23 octombrie 2023, formulată în temeiul Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, având în vedere definiția informației de interes public stipulată la art.2 lit. b) din actul normativ menționat, vă transmitem următoarele informații:
Cu titlu prealabil, menționăm că Banca Națională a României, în calitatea sa de autoritate de supraveghere prudențială, potrivit atribuțiilor conferite de cadrul legal care îi guvernează activitatea, nu deține prerogativa de a se pronunța cu privire la legalitatea niciunui înscris emis de o entitate (n.n. indiferent dacă aceasta este supravegheată prudențial sau nu de banca centrală), competența materială exclusivă, în acest sens, aparținând instanțelor judecătorești.
În subsidiar, vă precizăm că societatea LEORM FINANCE (LEORM Ö.U), care, potrivit informațiilor publice (https://leormfinance.com/), apare cu sediul în Estonia, Tallinn, Hariu county, Pärnu St. Nr.142, C.I.F: 14759007, nu este înregistrată în registrele ținute de Banca Națională a României, disponibile public accesând link-ul https://www.bnro.ro/Registre-si-Liste-717.aspx.
În acest context, din perspectiva solicitării dvs., vă facem cunoscut că, din informațiile publice anterior menționate, rezultă că LEORM FINANCE (LEORM Ö.U) este o instituție financiară de tip crowdfunding platform, activitate care se regăsește în sfera de competență a Autorității de Supraveghere Financiară din România, căreia vă puteți adresa direct, în măsura în care apreciați necesar (https://www.asfromania.ro/).
Referitor la solicitarea dvs. de a formula o opinie cu privire la legalitatea documentului anexat de dvs., denumit DECONT, presupus a fi emis de societatea LEORM Ö.U, reiterăm observațiile menționate anterior, cu privire la lipsa prerogativelor Băncii Naționale a României în acest sens.
Suplimentar celor menționate mai sus, vă aducem la cunoștință că nici societatea CAPIDAVA FINANCIAL-BROKER SERVICES S.R.L. (menționată în documentul respectiv ca agent de încasări și plăți pentru LEORM Ö.U) nu este înscrisă în registrele ținute de banca centrală, la care am făcut referire anterior.
Vă mulțumim pentru colaborare,
Serviciul Relații Mass-media
Direcția Comunicare şi relații cu publicul”.
ASF se spală pe mâni mai repede decât Pilat din Pont
La recomandare BNR, am adesat aceeași solicitare ASF, unde angajații sunt răsplătiți anual cu 16 salarii, în valoare de sute de mii de euro, chiar și după ce au „patronat” falimentele răsunătoare din piața asigurărilor.
Citește și Atenție, români! Euroins s-a întors pe piața de asigurări cu binecuvântarea ASF
Șefii ASF s-au spălat degrabă pe mâini, fără să facă nici cea mai mică verificare, fiind probabil ocupați cu cheltuirea salariilor nesimțite:
„Având în vedere solicitarea dumneavoastră înregistrată la Autoritatea de Supraveghere Financiară sub numărul RG 30198/24.10.2023 și P-DCEF 1087/25.10.2022, adresată în temeiul Legii nr. 544/2001, vă comunicăm faptul că aceasta nu se încadrează în prevederile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare. Conform art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001, cu modificările și completările ulterioare, informațiile de interes public sunt cele care privesc activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației.
Vă precizăm faptul că Autoritatea de Supraveghere Financiară reglementează și supraveghează entitățile ce activează pe piața financiară non-bancară (piața asigurărilor, piața pensiilor private și piața de capital), iar IFN – urile (instituțiile financiare nebancare) nu intră în domeniul de competență a A.S.F.
În speranța că răspunsul nostru servește demersului dumneavoastră, vă asigurăm de întreaga noastră disponibilitate.
Cu stimă,
Serviciul comunicare și relații interinstituționale
Autoritatea de Supraveghere Financiară”.
Bună dimineața!
Toate bune și frumoase, mai ales salariile, la ASF, numai că dacă înalții funcționari de acolo ar fi avut o cât de mică grijă să-și facă treaba ar fi aflat în câteva minute, ca și BNR, că „LEORM FINANCE (LEORM Ö.U) este o instituție financiară de tip crowdfunding platform, activitate care se regăsește în sfera de competență a Autorității de Supraveghere Financiară din România”.
Bună dimineața, domnule președinte al ASF Nicu Marcu!
Bună dimineața domnilor vicepreședinți ai ASF Elena Doina Dascălu, Gabriel Grădinescu, Cristian Roșu, Ștefan Daniel Armeanu!
Acum dați-vă cu niște apă rece pe fețe, ca să vă treziți, și băgați la cap ce scrie pe site-ul instituției pe care o mulgeți de sute de mii de euro anual:
„INFORMARE DE PRESĂ: LEGEA CROWDFUNDING-ULUI A INTRAT ÎN VIGOARE
București, 23 august 2022 – Autoritatea de Supraveghere Financiară (A.S.F.) anunță că Legea nr. 244 privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2020/1.503 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 octombrie 2020 privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă pentru afaceri și de modificare a Regulamentului (UE) 2017/1.129 și a Directivei (UE) 2019/1.937 a fost publicată în Monitorul Oficial Partea I, nr. 754 din 27.07.2022 și a intrat în vigoare la începutul acestei luni.
Obiectivul principal al Regulamentului (UE) 2020/1.503 îl reprezintă crearea unui cadru de reglementare care să permită platformelor de finanțare participativă accesul la piața unică, printr-o autorizație bazată pe un singur set de reguli(…)
Legea nr. 244/2022 prevede dispoziții exprese privind desemnarea A.S.F. în calitate de autoritate competentă responsabilă cu îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor prevăzute în Regulamentul (UE) 2020/1.503, precum și regimul sancționatoriu aplicabil în cazul nerespectării prevederilor acestuia, termenele de depunere a documentelor în vederea autorizării în calitate de furnizor european de servicii de finanțare participativă, condițiile de retragere a autorizației, cerințele referitoare la comunicările publicitare și limba în care fișa cu informațiile esențiale privind investiția poate fi pusă la dispoziția potențialilor investitori etc.
În calitate de autoritate competentă în România pentru îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor prevăzute de Regulamentul (UE) 2020/1.503, A.S.F. este deschisă unui dialog tehnic, eficient și constructiv cu entitățile care urmează să solicite autorizarea în calitate de furnizori de servicii de finanțare participativă”.
Sau, mai nou:
„ANUNȚ REFERITOR LA PRESTAREA DE SERVICII DE CROWDFUNDING FĂRĂ AUTORIZAȚIE ULTERIOR DATEI DE 10.11.2023
Potrivit Regulamentului (UE) 2020/1503, toate societățile care, în conformitate cu dreptul intern aplicabil, prestează servicii de finanțare participativă și care nu vor obține autorizația în conformitate cu Regulamentul (UE) 2020/1503 până la data de 10.11.2023 nu vor mai putea emite noi oferte de finanțare participativă și nu vor mai putea accepta noi investitori.
Astfel, pentru evitarea situației în care mobilizarea nivelului-țintă al capitalului în legătură cu un anumit proiect de finanțare participativă nu este finalizată până la 10.11.2023, aducem la cunoștința acestor societăți, a investitorilor și dezvoltatorilor de proiecte care au deschise conturi la aceste societăți că toate cererile de finanțare curente vor trebui închise până la data respectivă, ulterior fiind posibilă doar administrarea contractelor existente, colectarea și transferul creanțelor, prestarea de servicii de păstrare în siguranță a activelor sau procesarea evenimentelor corporative (…)
Reamintim că, potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 244/2022, în vederea prestării de servicii de finanţare participativă este necesară obţinerea unei autorizaţii din partea A.S.F. în calitate de furnizor de servicii de finanţare participativă iar, conform prevederilor art. 28 din Legea nr. 244/2022, desfăşurarea fără autorizaţia prevăzută la art. 6 alin. (1) a serviciilor de finanţare participativă, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) lit. a) din Regulamentul (UE) 2020/1.503, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi şi se pedepseşte potrivit art. 348 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare”. https://www.asfromania.ro/ro/a/2842/anunt-referitor-la-prestarea-de-servicii-de-crowdfunding-fara-autorizatie-ulterior-datei-de-10.11.2023
Stimați conducători ai ASF, aveți măcar habar dacă LEORM FINANCE (LEORM Ö.U) desfășoară activități de crowdfunding pe teritoriul României?
Nu că v-ar păsa, dar ia uitați ce zice ambasada Estoniei:
„Am solicitat informații din Estonia cu privire la compania Leorm OÜ.
Compania este înregistrată legal în Estonia din 2019 de către un e-rezident de naționalitate letonă, doamna Oksana Adlere (anterior Oksana Katalkina), la adresa pe care o menționezi în e-mailul tău.
Activitatea firmei este, conform registrului (o categorie largă): portaluri web.
Conform Registrului Comerțului Estonian, compania (o companie formată dintr-o persoană) nu are în prezent datorii și a plătit taxele din anii precedenți la timp.
Societatea deține și licența nr. FFA000348 de la Inspecția Financiară a Estoniei din 2019, conform căreia compania are dreptul pe termen nelimitat de a funcționa ca instituție financiară, oferind consultanță clienților și gestionarea operațiunilor de împrumut și operațiuni de creditare.
Dintr-un interviu acordat de doamna Katalkina/Adlere, înțelegem că compania se ocupă de crowdlending.
Vă rugăm să consultați linkul pentru mai multe informații: https://brickfy.com/en/blog/interview-oksana-katalkina-ceo-leorm/
Pe baza informațiilor pe care le-am colectat, nu vedem o problemă, dar evident că statul estonian nu poate da nicio garanție (financiară sau de altă natură) și nu poate interveni în niciun fel în treburile sau deciziile românești”.
Crowdlending este practica de a împrumuta fonduri unei afaceri printr-un intermediar online, cum ar fi GoParity, care asociază creditorii cu debitorii. Cunoscută și sub denumirea de împrumut peer-to-business (P2B), este în esență practica de a împrumuta colectiv fonduri întreprinderilor prin intermediul platformelor online sau furnizorilor de servicii – ocolind băncile și alte instituții financiare.
Iată ce solicitasem Ambasadei Estoniei la București:
„Pentru o corectă informare a publicului din România, vă rugăm să clarificați următoarele aspecte:
Atașat găsiți documente emise de către o entitate din Estonia – LEORM FINANCE. Aceste documente reprezintă garanții (angajamente de plată) pentru licitațiile publice din România, cu valori de sute de milioane de euro ,
Totodată, am atașat și un decont, conform căruia o entitate din România încasează banii în numele societății din Estonia – LEORM FINANCE.
Conform legilor din Estonia aceasta societate – LEORM FINANCE are dreptul de a emite acest tip de documente sau este o fraudă?
În caz de deschidere a procedurii de executare a vreunei garanții, Banca Națională a Estoniei, sau alt organism abilitat al statului estonian, va suporta plata garanțiilor emise de către LEORM FINANCE?”.
A câta mia oară ajungem la concluzia că România este sat fără câini de pază?
Cetățeanul TV
){kind=link}