Povestea lui Mihăiţă. Mihăiță nu este un copil, așa cum poate cineva ar crede despre cineva care locuieste in Centrul de Îngrijire și Asistență Pucioasa, din județul Dâmbovița.
Povestea lui Mihăiţă este doar una din dramele sufletești și omenești prin care trec cei care nu au o familie. Unele cazuri au fost date publicităţii pe pagina Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Dâmbovița, unde pot fi citite cazuri la fel de triste.
Cine este Mihăiță
El este un bunic de 63 de ani, beneficiar al acestui centru din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Dâmbovița. El este alintat astfel, încă din copilărie, fiind cel mai mic dintre cei 11 frați. Tot Mihăiță este numit și în cadrul centrului deoarece este blând, entuziast ca un copil și de statură mică.
„Acasă era bine… Munceam cu căruţa şi calul, câştigam şi eu un ban…”
Se află în sistemul de protecție de 16 ani, spune confuz… Nu mai știe exact, a fost dus de acasă de când i-au murit părinții și nu a avut cine să îi mai poarte grija. „Acasă era bine… Munceam cu căruţa şi calul, câştigam şi eu un ban…”.
Atât își amintește. Că muncea și se simțea bine atunci când era activ. Dar imediat se încruntă și spune că nu se înțelegea cu toți frații: ”Mă bătea și îmi lua banii… fratele mai mare, care a murit.”.
”Am vrut să merg la școala de aviatori, dar nu m-au lăsat părinții.”
Mihăiță are multe momente de confuzie. Dar amintirile din copilărie sunt încă vii în memoria sa. A învățat doar 10 clase. Visul lui era să devină aviator: ”Am vrut să merg la școala de aviatori, dar nu m-au lăsat părinții. Au zis că e greu, să-mi văd de treaba mea. Și acum, când văd avioane pe sus, mi-ar plăcea să zbor.”. Mai are o dorință neîmplinită, Anume școala de șoferi, pe care și-a dorit să o facă, dar nu a reușit. Povestește despre visurile sale din copilărie cu entuziasm. Dar, în același timp, cu tristețe. Vocea i se stinge când realizează că a trecut repede timpul și că nu mai poate face ceea ce își dorea când era copil.
Mihăiță spune că în cadrul centrului îi este bine. Are de toate, primește mâncare, haine, grijă și atenție, Dar tot îi lipsește familia. Își dorește tare mult să își revadă frații care mai sunt în viață și nepoții. Știe că doar trei dintre frați mai trăiesc și îi este tare dor de ei.
„N-au mai venit pe la mine de mult timp… Mi-e dor de ei, de toți, de frați, de prietenii!”
„S-ar putea să vină de ziua mea… Le-aș spune că mă bucur și să fie și ei sănătoși!”. Nu mai știe data nașterii. Dar este optimist că cei dragi își vor aminti de ziua lui și îl vor vizita. Este singura lui dorință, să vină frații pe la el. Printre momentele de confuzie a spus că totuși își dorește și un cadou: un ceas cu brățară. Mihăiță este născut în data de 26 ianuarie și sperăm ca la următoarea aniversare să îi aibă alături pe membrii familiei, ca o ultimă dorință îndeplinită: ”Aștept să vină la mine cu drag!”.
Cu gândul la casa părintească
Până ar putea să își mai vadă frații, rămâne cu gândul la casa părintească. Se pare că sechelele din copilărie nu dispar odată cu trecerea timpului, ba chiar se adâncesc. Nu a avut o viață ușoară, dar vrea să facă lucrurile așa cum trebuie, fără să mai țină cont de vârstă. Știe că vechea casă, rămasă în amintirile sale, trebuie renovată și ar vrea să o facă frumoasă și să locuiască, din nou, la Adânca.
Centrul de Îngrijire și Asistență Pucioasa, o nouă familie
La Centrul de Îngrijire și Asistență Pucioasa s-a atașat foarte mult de personal. Doamnele care îi îngrijesc pe bătrâni zilnic au devenit parte din familia lor. Mihăiță se înțelege cu toată lumea și încearcă să nu supere pe nimeni. Are chiar o simpatie deosebită față de o doamnă specială, angajată a centrului, pe care o întâmpină în fiecare zi cu zâmbetul pe buze: ”Mi-a adus cămașă, cravate, geacă, de toate… Diana este serioasă, simpatică!”.
Poartă cu grijă cămășile și cravatele primite, fiind aranjat în fiecare zi, ca un adevărat domn. Este prietenos, comunicativ, glumeț, gentil și blând cu toți cei din jur. Încearcă să îi liniștească pe ceilalți beneficiari atunci când sunt mai agitați și se bucură de fiecare moment de atenție. Mihăiță este deosebit, iar noi încercăm să îi facem zilele mai ușoare și mai vesele. De asemenea, vom face tot posibilul pentru a-l surprinde de ziua sa, împlinindu-i dorințele pe cât de simple, pe atât de importante pentru el.
Cetățeanul TV
