Scandalos! Judecătorul Curții de Apel București, Corneliu Bogdan Ion Tudoran, și-a făcut un obicei din a copia în hotărâri rechizitoriile procurorilor fără a se mai obosi să-și motiveze temenic sentințele.
Deși a fost atenționat în repetate rânduri de către Instanța supremă, Tudoran a recidivat în mai multe cauze, inclusiv în celebrul dosar Băneasa.
Anchetă realizată de Sorin Ghica și Cătălin Antohe
Justiția anapoda. Sentințe date de Curtea Supremă în dosare judecate pe fond de judecătorul Ion Tudoran, descoperite de jurnaliștii Cetățeanul, arată cum cel poreclit Zeus din cauza atitudinii sale în instanță, și-a bătut joc, în repetate rânduri, de actul de justiție. Și asta chiar înainte să dea deciziile revoltătoare din dosarul Băneasa.
Plătit cu bani grei pentru a împărți dreptatea, Ion Tudoran nu fost tras niciodată la răspundere pentru sentințele „copy-paste”, după cum nu a răspuns nici pentru aberațiile din dosarul Băneasa.
Curtea Supremă: „Tudoran nu a analizat, în niciun fel, apărările inculpaţilor ci a copiat efectiv rechizitoriul, inclusiv cu greşeli de ortografie”
În noiembrie 2016, judecătorul Corneliu Bogdan Ion Tudoran de la Curtea de Apel București a fost lăudat de presă după ce i-a condamnat la ani grei de închisoare pe membrii unei rețele de contrabandă cu țigări. În realitate, judecătorul Tudoran și-a bătut joc de judecată și a pus în pericol tocmai actul de justiție. El și-a încălcat grav îndatoririle de judecător și s-a manifestat abuziv, ca în vremurile instanțelor staliniste, punând în pericol chiar condamnarea vinovaților.
Ca urmare a gravului exces de putere, Înalta Curte i-a anulat sentința constatând că Ion Tudoran a copiat fără nicio jenă în sentință rechizitoriul procurorilor DIICOT, cu tot cu greșelile de ortografie. Mai grav pentru un stat de drept, Judecătorul Corneliu Bogdan Ion Tudoran nu a analizat în niciun fel apărările inculpaţilor și nu le-a dovedit faptele.
„Opţiunea primei instanţe de a se limita la simpla reproducere a raţionamentelor actului de sesizare al instanţei, în forma redării ad literam a acestora, fară o contribuţie semnificată a judecătorului fondului, echivalează cu lipsa unei motivări, întrucât întregul material probatoriu administrat trebuie supus unei examinări nepărtinitoare, proprie, iar eventualele contradicţii în concluziile deduse din substanţa fiecărei probe administrate necesită a fi supuse procesului deliberativ al instanţei, în cadrul căruia doar verificarea şi evaluarea probelor prin confruntare permite aflarea adevărului, funcţie primordială a procesului penal şi nerealizată în mod satisfăcător în speţă”, au scris negru pe alb magistrații ÎCCJ.
În consecinţă, Înalta Curte a stabilit că „instanţa de fond nu a analizat, în niciun fel, apărările inculpaţilor ci a copiat efectiv rechizitoriul, inclusiv cu greşeli de ortografie”.
CITEȘTE ȘI Amantlâcuri din Justiție. „Tudoran a vrut să-mi pună pirostriile cu judecătoarea Arghir”
Radiografia judecății de Doamne ferește: „sentinţă de condamnare fără a dovedi faptele deduse judecăţii!”
Judecătorii Înaltei Curți au disecat sentința lui Ion Tudoran și au desființat-o efectiv.
Astfel, în prima parte a sentinţei se regăseşte, în integralitate, rechizitoriul până la fila 145. La fila 145 se precizează procedura urmată în primă instanţă, menţionându-se că, după administrarea probelor şi soluţionarea cererilor, s-a constatat terminată cercetarea judecătorească.
La filele 145 -146 din sentinţă se regăsesc calificările juridice ale faptelor referitoare la cererile de schimbare a încadrării juridice pentru o parte dintre inculpaţi,
La fila 147 se reţine incidenţa cauzei de reducere a pedepsei prevăzute de art. 396 alin. 10 Cod procedură penală în cazul unora dintre inculpaţi şi determinarea legii mai favorabile,
La filele 147-149 pentru inculpaţi se fac scurte consideraţii privind determinarea legii penale mai favorabile și individualizarea pedepselor, nefiind prezentate argumentele ce au stat la baza raționamentului.
În descrierea faptelor, instanţa de fond a copiat secţiunea „în drept” a Rechizitoriului, filele 149-174, la filele 175-197 foarte sumar se individualizează sancţiunile aplicate inculpaţilor, iar la filele 197-211 se fac precizări referitoare la soluţionarea acţiunii civile, împreună cu măsurile asigurătorii adiacente.
Concluzia instanței nu mai lasă niciun loc de interpretare: Ion Tudoran și-a bătut joc pur și simplu de actul de justiție.
„Prin urmare, ignorând exigenţele privind motivarea hotărârilor, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat o sentinţă de condamnare a apelanţilor-inculpaţi fără a dovedi faptele deduse judecăţii, fără a prezenta, indica şi analiza probele administrate atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, fără a-şi motiva înlăturarea sau respingerea probelor propuse de apărare, lipsind temeiurile de fapt şi de drept care au condus la pronunţarea unei soluţii de condamnare”, au arătat adevărații magistrați.
Judecătorul „copy-paste”, recidivist în dosarul Băneasa: a copiat fără jenă rechizitoriul procurorului Marin
Judecătorul Ion Tudoran nu s-a sinchisit de palma primită de la Curtea Supremă. Zece luni mai târziu, când „Zeus” a redactat de la Psihiatrie motivarea din latura civilă a celebrul dosar Băneasa, a dat dovadă că i se rupe de decizia Înaltei Curți și a recidivat (RECIDIVIST – Persoană care se află în stare de recidivă; p. ext. persoană care repetă aceeași greșeală. – sursa: DEX 2009). Sentința pare trasă la indigo cu cea din dosarul contrabandiștilor de țigări: Tudoran a copiat cuvânt cu cuvânt rechizitoriul, cu tot cu greșeli de ortografie și nu a analizat probele, după cum a relatat presa.
Așa s-a ajuns la sentința aberantă din dosarul Băneasa, în care s-a dispus confiscarea terenurilor și clădirilor din cel mai mare complex comercial din România.
Ziarul Cetățeanul a dezvăluit că dosarul conține o fraudă de proporții uriașe. Judecătorul Corneliu Ion-Tudoran a decis confiscarea bunurilor și pe baza unui document inventat, o așa-zisă donație a prințesei Maria Bibescu către statul român.
Și de data aceasta, magistrații Curții Supreme l-au sancționat pe Ion Tudoran pentru că a copiat ca la școală!
Singurul caz în care instanța supremă a închis ochii la practica de copiere a lui Tudoran a fost dosarul de codamnare penală a rectorului USAMB, Ioan Niculae Alecu și a omului de afaceri Gabriel Popoviciu. Nu pare a fi lipsit de semnificație că din completul Înaltei Curți a făcut parte judecătoarea Geanina Cristina Arghir, aflată în anturajul lui Tudoran și că în cuprinsul motivării Arghir și colegii din complet au „uitat” de o lege din 1941.
Sentința strâmbă din dosarul Băneasa
„Opera juridică” a fostului judecător din dosarul nr. 4445/2/2016 se întinde pe 81 de pagini și este departe de a fi originală.
Primele 10 pagini ale sentinței nr. 267F conțin pedepsele aplicate de Ion-Tudoran în dosarul Băneasa, privind latura penală, în vreme ce următoarele 58 de pagini conțin „mijloacele de probă” enumerate cu liniuțe, în sistem „copy-paste” din rechizitoriul întocmit de procurorul Nicolae Marin (astăzi procuror-șef adjunct la Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție).
Nici continuarea așa-zisei motivări nu reprezintă vreo creație proprie, căci într-o covârșitoare proporție sunt redate pasaje întregi din același rechizitoriu întocmit de procurorul Nicolae Marin.
Paginile 70-81 conțin pasaje întregi însușite de Tudoran din Capitolul IV al Rechizitoriului DNA privitor la „latura civilă” a dosarului Băneasa, la care s-au modificat pe ici, pe colo unele cuvinte de început de fraze, ori ordinea paragrafelor pentru a se da impresia unei creații proprii.
Singura contribuție a judecătorului a fost dispozitivul sentinței. Și acesta însă a fost, în fapt, o transpunere a gândirii procurorului de caz Nicolae Marin.
În timpul cercetării judecatoaresti de la Curtea de Apel București, fostul judecător Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran a refuzat nouă cereri de expertiză pentru stabilirea prejudiciului, mergând doar pe rapoartele DNA (în cuprinsul cărora au fost identificate de specialiști 10 neconformități majore), pe care de altfel le-a inșiruit cu atâta pricepere în regim de copy-paște în cuprinsul Sentinței nr. 267F din 28 decembrie 2018.
Ne întrebăm, în contextul de mai sus, cum este posibil ca dosarele de cercetare a judecătorului Tudoran deschise la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție să fie tărăgănate sau chiar să nu li se dea curs (cazul denunțului medicului Liviu Opriș, fost și el în anturajul lui Tudoran)?
Cetățeanul TV
