Încep dezbaterile pentru modificările Codurilor Penale

Astăzi, încep dezbaterile pentru modificările Codurilor Penale, în Comisia parlamentară specială. În urma dezbaterilor, se dorește schimbarea Codului Penal, Codului de Procedură Penală şi a Codului de Procedură Civilă.

Pe ordinea de zi a şedinţei se află dezbateri generale asupra iniţiativelor legislative de modificare a Legii numărul 286/2009 privind Codul Penal, Legii numărul 135/2010 privind Codul de Procedură Penală şi Legi numărul 134/2010 privind Codul de Procedură Civilă.

Modificările Codurilor Penale, cu dedicație – indamisibile, acuză Iohannis

Opoziţia a acuzat că modificările Codurilor penale sunt “cu dedicaţie” pentru Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Preşedintele Comisiei, fostul ministru al Justiţiei Florin Iordache, a susţinut însă că prin aceste modificări se vrea “normalizarea vieţii în România”.

Preşedintele Klaus Iohannis a fost chiar mai categoric! El a apreciat că unele dintre propunerile pentru modificarea Codurilor penale sunt absolut inacceptabile şi că „este inadmisibil ca unele să fie făcute cu destinaţie pentru persoane care acum ocupă poziţii de decizie chiar în Parlament”.

Președintele a precizat și că unele dintre modificări sunt necesare pentru că este nevoie ca legislaţia să fie pusă în acord cu decizii ale Curții Constituționale a României (CCR) şi în unele puncte chiar cu legislaţia europeană. „Aceste propuneri sunt bune şi cred că Parlamentul le va prelucra şi va introduce aceste chestiuni. Alte propuneri care au fost făcute (…) sunt total inacceptabile şi cred că discuţia parlamentară va revela care trebuie să rămână în discuţie şi care trebuie să iasă din discuţie”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.

Principalele schimbări ale legislației

Proiectele de modificare a Codurilor (Penal și de procedură penală) prevăd ca:

• declaraţiile publice făcute de autorităţile publice sau funcţionari publici prin care, înainte de pronunţarea unei hotărâri definitive de condamnare, o persoană este considerată vinovată se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
• pentru a scăpa de pedeapsă, mituitorul sau făptuitorul trebuie să denunţe fapta în cel mult 6 luni de la data săvârşirii acesteia şi înainte de a începe urmărirea penală. Se abrogă articolul privind neglijenţa în serviciu.
• în cursul urmăririi penale sau al judecăţii pot fi comunicate public informaţii doar dacă acestea justifică un interes public, iar suspecţii nu pot fi prezentaţi cu cătuşe sau alte mijloace de imobilizare de natură a induce în percepţia publică faptul că ar fi vinovaţi de săvârşirea unor infracţiuni.
• suspectul sau inculpatul poate participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală sau la orice audiere, la solicitarea acestuia. Audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore.
• datele obţinute dintr-un sistem informatic sau dintr-un sistem de stocare a datelor informatice care nu au legătură cu infracţiunea pentru care se efectuează urmărirea penală şi pentru care a fost autorizată percheziţia în acea cauză se şterg definitiv din copiile efectuate şi nu pot fi folosite în alte cauze penale şi pentru dovedirea altor fapte, pentru care nu există mandat de percheziţie.

Dispoziţiile legii ar urma să se aplice şi hotărârilor pronunţate până la intrarea acesteia în vigoare.