După ce, anterior, respinsese iniţiativa, Consiliul General al Municipiului București a aprobat marți proiectul care propune reamenajarea unor spații publice și parcuri din centrul orașului. Tot acest plan, care se preconizează a fi dus la bun sfârşit în următorii şase ani, a fost estimat că va costa 240 milioane de euro, mare parte urmând a fi asigurată din fonduri europene. Toate bune şi frumoase, din moment ce vor fi înfiinţate zeci de spaţii pietonale, numai că pentru acest lucru, culmea!, trebuie tăiaţi 500 de copaci.
Concret, proiectul prevede reamenajarea bulevardului Unirii între Piața Constituției și Piața Unirii și transformarea acestuia în spațiu pietonal, traficul rutier urmând a fi mutat pe lateralele arterei.
Apoi, este avută în vedere reamenajarea Pieței Constituției și amenajarea unei parcări subterane, reamenajarea Piețelor Cantacuzino și Lahovary și amenajarea unor parcări subterane, reamenajarea spațiului verde de la Sală Palatului, a parcurilor Izvor și Sfinții Apostoli, dar și revitalizarea zonei de la Piața de Flori.
Deși are la bază o idee lăudabilă, accea de le a reda pietonilor trotuarele ocupate în prezent de mașini și de a crea un traseu pentru pietoni și bicicliști prin centrul orașului, proiectul a iscat mai multe controverse și critici din partea cetățenilor și a societății civile. Principalul reproş este legat de faptul că pentru amenajarea acestor spații și a parcărilor subterane, proiectul propune tăierea a circa 500 de arbori.
De altfel, în cadrul ședinței CGMB au luat cuvântul mai mulți bucureșteni care au pus la îndoială oportunitatea proiectului. Delia Mihalache, membru al Grupului de inițiativă Prelungirea Ghencea, a apreciat că aceste proiecte reprezintă încercări „de a cosmetiza niște zone centrale” ale Capitalei, în vreme ce sunt ignorate problemele reale ale bucureștenilor: traficul greoi, proasta funcționare a RATB, trotuarele ocupate de mașini.
Dan Cristofor, reprezentant al 35 de asociații de locatari, a declarat că Bulevardul Unirii nu trebuie desimetrizat și, dacă proiectul va fi aprobat în forma actuală, înseamnă că „primarului și consilierului nu le pasă de 2.500 de oameni” care locuiesc în zonă.
Primarul Răzvan Sava visează la fonduri europene
În replică, primarul general interimar Răzvan Sava a spus că modernizarea Bucureștiului este necesară, astfel încât să nu mai fie un oraș agresiv pentru cetățenii săi. „Aceste planuri de dezvoltare urbană a celor șase zone s-au aflat în dezbatere publică. De trei ani s-au tot clarificat diferite aspecte. Eu zic că în seara aceasta s-a văzut clar că domnii consilieri și, bineînțeles, bucureștenii au înțeles că avem nevoie să începem modernizarea orașului nostru, să redăm circulației pietonale, bicicliștilor aceste zone, astfel încât orașul nostru să nu mai fie un oraș agresiv pentru cetățenii Bucureștiului”, a declarat primarul.
El a adăugat că vor fi accesate aproximativ două sute de milioane de euro din fonduri europene nerambursabile, iar bucureștenii nu vor fi nevoiţi să suporte costul acestor lucrări. Ce uită însă să spună primarul este că şi Pasajul Piaţa Sudului, bunăoară, trebuia construit cu fonduri europene, însă acestea au fost pierdute şi, în final, tot bucureştenii plătesc.
„Mai este un pas, acela de a aproba studiile de fezabilitate în Consiliul General, după care, bineînțeles, licitație. Poate să fie și o licitație internațională, în care să avem cei mai buni constructori și lucrările să se termine într-un timp foarte scurt”, a precizat Răzvan Sava.
Managerul proiectului, Adrian Ilie, a declarat că sunt necesare politici publice pentru dezvoltarea și creșterea atractivității centrului Capitalei, astfel încât acesta să aibă o identitate şi o atractivitate turistică. El a atras atenția și asupra faptului că Bucureștiul nu are „funcțiuni rezonabile” pentru organizarea de evenimente internaționale.
„PIDU este un instrument utilizat în întreaga Europă și este o condiționalitate pentru absorbția de fonduri europene din Programul Operațional Regional. Orice plan integrat trebuie să vizeze niște obiective care în cea mai mare parte a lor au legătură cu politicile de dezvoltare urbană și politicile de mediu. Acest plan integrat este deja preluat în planul de mobilitate București-Ilfov pentru faptul că întrunește absolut toate condițiile în privința reducerii emisiei de carbon, a creșterii accesibilității în zona centrală și a promovării unor politici de trafic din ce în ce mai prietenoase cu mediul”, a precizat managerul proiectului, în cadrul ședinței CGMB.
Potrivit lui Adrian Ilie, prin acest proiect este descurajat traficul în zona centrală, fiind susținută în schimb regenerarea urbană. Astfel, zonele care „nu funcționează corect” ar urma să atingă un alt nivel de utilizare, în contextul în care spațiile comerciale din zona Bulevardului Unirii nu sunt interesante pentru comercianți, deoarece nu au accesibilitate.
Cetățeanul TV
