Transparency International: România rămâne printre cele mai corupte ţări

Indicele de percepție a corupției (IPC) 2023 publicat marți de Transparency International arată că guvernele lumii au eșuat, în cele mai multe dintre țări, în combaterea corupției. Adică au făcut progrese puține sau deloc în combaterea acestui flagel.

CITEŞTE ŞI: Picanteriile unei mari afaceri de corupție cu miros de trădare, îngropată de statul român. Corupătorul s-a întors, bine mersi, la locul faptei

Media globală IPC rămâne neschimbată la 43 pentru al doisprezecelea an consecutiv, cu mai mult de două treimi din țări cu scoruri sub 50. Acest scor indică probleme grave de corupție.

Potrivit indicelui statului de drept, lumea se confruntă cu o scădere a funcționării sistemelor de justiție. Țările cu cele mai mici scoruri la acest ultim indice au, de asemenea, scoruri foarte scăzute la IPC, evidențiind o legătură clară între accesul la justiție și corupție.

Țările cu cele mai slabe performanțe din Europa de Vest și UE sunt Ungaria (42), Bulgaria (45) și România (46), iar scorul lor reflectă deficiențe substanțiale ale statului de drept.

Danemarca rămâne cea mai anticoruptă țară de pe glob al șaselea an la rând, cu un scor în creștere de la 88 la 90.
Amenințările împotriva statului subminează acțiunea împotriva corupției

Scorul mediu al indicelui de percepție a corupției (IPC) pentru regiunea Europei de Vest și UE a scăzut în 2023 la 65, pentru prima oară în ultimul deceniu.

În ciuda faptului că rămâne regiunea cu cel mai mare punctaj în IPC, măsurile robuste anticorupție continuă să fie subminate de slăbirea controalelor și a echilibrului în stat, arată raportul Transparency International.

Erodarea integrității politice contribuie la diminuarea încrederii publicului în capacitatea țărilor de a aborda provocările continue ale regiunii.

IPC 2023 arată că eforturile de combatere a corupției au stagnat sau au scăzut în mai mult de trei sferturi din țările din regiune. Dintre cele 31 de țări evaluate, doar șase și-au îmbunătățit scorul, în timp ce opt au scăzut din 2012.

Mai multe democrații de rang înalt, inclusiv Suedia (scor IPC: 82), Țările de Jos (79), Islanda (72) și Regatul Unit (71), au înregistrat cele mai mici scoruri înregistrate vreodată.

În special, Marea Britanie a înregistrat o scădere de șase puncte în ultimii cinci ani.

Danemarca (90), Finlanda (87) și Norvegia (84) se află în fruntea clasamentului IPC, în timp ce țările cu cele mai slabe performanțe, reflectând deficiențe substanțiale ale statului de drept, includ Ungaria (42), Bulgaria (45) și România (46).

Reducerea la tăcere a criticilor

Responsabilitatea redusă și corupția politică subminează statul de drept într-o regiune în care oamenii își pierd încrederea în instituțiile lor. În cele mai grave cazuri, grupurile de interese restrânse au prea mult control asupra luării deciziilor politice.

În altele, guvernele îi vizează pe jurnalişti, avertizori și alte organe de supraveghere.

Încălcarea statului de drept

Peste un deceniu de încălcare sistemică a statului de drept în Ungaria (42) a creat un sistem în care corupția la nivel înalt prosperă nesancționat.

Implementarea neconvingătoare a reformelor statului de drept, împreună cu o inițiativă legislativă recentă de a reduce la tăcere puținele voci critice care au mai rămas, dezvăluie angajamentul guvernului de a-și proteja status quo-ul.

În ciuda adoptării unei legislații cu mult întârziată privind denunțarea actelor de corupție, problemele semnificative ale Bulgariei (45) cu statul de drept și influența oligarhică rămân, în ciuda agendelor de reformă legislative a guvernelor care s-au succedat la putere.

A fost adoptată legislația mult așteptată, dar provocările legate de implementarea sa sunt evidente.

Amendamentele propuse de Italia (56) la constituție, dacă ar fi adoptate, ar concentra puterea în mâna executivului, slăbind substanțial puterea parlamentului.

Relatarea și investigarea cazurilor de corupție devine, de asemenea, din ce în ce mai dificilă pentru jurnaliști, din cauza utilizării sporite a proceselor strategice împotriva participării publice (SLAPS) sau a intimidării legale de către întreprinderi și politicieni puternici din țări precum Cipru (53), Malta ( 51), Irlanda (77), Ungaria (42), Croația (50), Bulgaria (45), Țările de Jos (79) și Polonia (54).
​Justiția, subminată și în democrații și în dictaturi

Atât regimurile autoritare, cât și liderii democratici care subminează justiția contribuie la creșterea impunității față de corupție și, în unele cazuri, chiar o încurajează prin înlăturarea consecințelor pentru cei care au greșit.

Impactul acțiunilor lor este evident în țările din întreaga lume: de la Venezuela (13) până la Tadjikistan (20).

„Corupția va continua să prospere până când sistemele de justiție vor pedepsi faptele greșite și vor ține guvernele sub control. Când justiția este cumpărată sau interferată politic, oamenii sunt cei care suferă. Liderii ar trebui să investească pe deplin și să garanteze independența instituțiilor care respectă legea și luptă împotriva corupției. Este timpul să punem capăt impunității pentru corupţie”, a declarat François Valérian, președintele Transparency International.
Danemarca rămâne cea mai anticoruptă țară de pe glob

IPC clasează 180 de țări și teritorii după nivelurile percepute de corupție în sectorul public pe o scară de la zero (foarte corupt) la 100 (foarte curat).

Danemarca (90) se află în fruntea clasamentului pentru al șaselea an consecutiv, Finlanda și Noua Zeelandă urmând îndeaproape cu scoruri de 87 și, respectiv, 85.

Datorită sistemelor de justiție care funcționează bine, aceste țări dețin și printre cele mai bune scoruri în Indexul statului de drept.

Somalia (11), Venezuela (13), Siria (13), Sudanul de Sud (13) și Yemen (16) ocupă locurile de jos ale indexului, adică printre cele mai corupte. Cele mai multe dintre ele sunt afectate de crize prelungite, în mare parte alimentate de conflicte armate.

Douăzeci și trei de țări, printre care unele democrații de rang înalt precum Islanda (72), Țările de Jos (79), Suedia (82) și Regatul Unit (71), precum și unele state autoritare precum Iran (24), Rusia (26), Tadjikistan (20) și Venezuela (13) sunt la minime istorice în acest an.
12 țări în declin

Din 2018, 12 țări au scăzut semnificativ în ceea ce privește scorurile IPC.

Cele mai corupte

Lista include țări cu venituri mici și medii precum El Salvador (31), Honduras (23), Liberia (25), Myanmar (20), Nicaragua (17), Sri Lanka (34) și Venezuela (13), precum și economii cu venituri medii superioare și cu venituri mari, cum ar fi Argentina (37), Austria (71), Polonia (54), Turcia (34) și Regatul Unit (71).

Opt țări au îmbunătățit și-au îmbunătățit IPC în aceeași perioadă: Irlanda (77), Coreea de Sud (63), Armenia (47), Vietnam (41), Maldive (39), Moldova (42), Angola (33) și Uzbekistan (33).
Ucraina, în creștere continuă a IPC de 11 ani

Justiția și instituțiile de aplicare a legii independente, transparente și bine dotate cu resurse sunt esențiale pentru ținerea sub control a corupției, spune raportul Transparency International.

La rândul său, prevenirea abuzului de putere politică, mită și alte forme de corupție care influențează sistemele de justiție este esențială pentru asigurarea eficacității acestora.

Războiul Rusiei împotriva Ucrainei (36) a adus cu sine provocări imense pentru guvernanța și infrastructura sa, crescând riscurile de corupție.

Cu toate acestea, Ucraina este într-o creștere continuă a IPC de 11 ani, concentrându-se pe reformele sistemului judiciar, inclusiv restructurarea organelor de autoguvernare judiciară, creșterea independenței judiciare și consolidarea capacității organului de urmărire penală și anticorupție.

În ciuda acestor îmbunătățiri, existența unui număr semnificativ cazuri de corupție la nivel înalt rămâne o preocupare majoră.

Guatemala rămâne cel mai semnificativ exemplu de declin al IPC (23), rezultat al celor trei guverne care s-au succedat la putere folosind practici corupte.

Parchetul și sistemul judiciar au fost folosite pentru a acorda impunitate elitelor pentru practicile lor corupte și pentru a-i sancționa tocmai pe cei care ridică vocea împotriva corupției. Această discrepanță a lăsat statul fără nicio capacitate instituțională de a lupta împotriva corupției.

În Africa, cazurile de corupție și problemele asociate din cadrul sistemelor de justiție variază, cuprinzând rapoarte de luare de mită, extorcare și amestec politic în sistemul de justiție din țări precum Nigeria (25).

Au existat cazuri în care magistrații au fost închiși: în Burundi (20).

Recomandări

Transparency International solicită guvernelor să ofere sistemelor de justiție independența, resursele și transparența necesare pentru a pedepsi în mod eficient toate infracțiunile de corupție și pentru a asigura controlul și echilibrul puterii. Iar acolo unde este necesar, trebuie, de asemenea, să introducă proceduri și legi mai bune pentru a ajuta instituțiile de justiție să se ferească de actele de corupție.

„Corupția agravează nedreptatea socială și îi afectează în mod disproporționat pe cei mai vulnerabili. În multe țări, obstacolele în calea justiției pentru victimele corupției persistă. Este timpul să spargem barierele și să ne asigurăm că oamenii pot avea acces eficient la justiție. Toată lumea merită sisteme juridice corecte și incluzive în care vocile victimelor să fie auzite în fiecare etapă. Orice altceva este un afront la adresa justiției”, a declarat Daniel Eriksson, CEO al Transparency International odată cu lansarea raportului.