Vântul schimbării bate în sfârșit în stomatologia românească. Sufocate de cele 15.000 de cabinete dentare pripășite la parterul blocurilor, clinicile stomatologice, următorul pas în viitorul unor tratamente de calitate pentru pacienții din România, își fac loc din ce în ce mai sigur pe piață.
Medicul Florin Lăzărescu este unul dintre pionierii clinicilor stomatologice din București și patron al clinicilor stomatologice Trident. Candidat cu șanse reale la președinția Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR), el va avea ocazia, dar și miloacele, de a moderniza sistemul medical de profil, inclusiv prin inițiative legislative – mai multe clinici și limitarea numărului și a rolului cabinestelor stomatologice individuale.
Medicul Florin Lăzărescu: Pacienții au acces la mult mai multe servicii în cadrul clinicii noastre
Într-un interviu publicat în MedicHub, Lăzărescu, care este și fondatorul Clinicilor Trident enumeră, din propria experiență antreprenorială, avantajele clinicilor stomatologice față de cabinetele de la parterul blocurilor.
„Primul moment în care am implementat un sistem nou a fost la trei ani de când am deschis primul cabinet. Împreună cu doi prieteni am înfiinţat Tridentul. (…) Şi atunci ne-am uitat la un sistem implementat de mulţi ani peste ocean, în care medicii erau împărţiţi pe secţiuni. Adică, fiecare făcea doar o porţiune din planul de tratament al pacientului respectiv. Specialităţile încă nu apăruseră în ţară la nivelul la care sunt acum. Erau puţine specialităţi – ortodonţia şi chirurgia. Restul au derivat pe parcurs. (…) Le-am trimis colegilor un newsletter prin care îi informam că putem să abordăm o cazuistică foarte complexă şi aşa au început să ne vină pacienţi din afară. Dar cu specializarea colegilor noştri aveam două avantaje: o dată, pentru că făcând mereu acelaşi lucru te specializezi foarte bine în ceea ce faci şi a doua, pentru că, dacă medicul respectiv decidea să plece de la noi, pacientul se bucura de o experienţă a clinicii Trident din care chiar dacă era mulţumit de serviciile unuia dintre colegi, putea să opteze să rămână în continuare, pentru că avea acces la mult mai multe servicii în cadrul clinicii noastre”.
Cabinetele de cartier pot funcționa în continuare, mai ales dacă sunt limitate la plombe și detartraje
Poziția lui Florin Lăzărescu este întărită și de Ionuț Leahu, proprietar al clinicilor „Doctor Leahu”, parte a lanțului medical „Regina Maria”.
El detaliază, practic, poziția lui Florin Lăzărescu. Întrebat într-o emisune la Digi 24, cum vede viitorul apropiat al stomatologiei românești, în condițiile în care în acest sector există o foarte mare fragmentare a serviciilor – sunt foarte multe cabinete mici la parterul blocurilor, care nu investesc în servicii complete de infrastructură, echipamente, astfel încât pacientul să fie tratat așa cum trebuie, medicul stomatolog Ionuț Leahu a explicat că acestea pot funcționa în continuare, mai ales dacă sunt limitate la plombe și detartraje.
„Întotdeauna vor exista și cabinetele de proximitate, unde este mai ușor să mergi pentru un detartraj sau o plombă, dar dacă avem nevoie de intervenții majore, întotdeauna vom apela la un specialist. Noi am dezvoltat o echipă de specialiști, suntem 170 de medici și mai avem în pregătire încă 40. Pentru că este important pentru noi ca, odată ce pacientul a decis să-și rezolve problema și întreabă când putem să ne apucăm, răspunsul este: de astăzi. Pentru că pentru ieri nu mai putem să facem nimic, dar de astăzi putem prelua și rezolva”, a explicat medicul stomatolog Ionuț Leahu.
Ciprian Deaconu: „Medicul proprietar a rămas pe loc timp de 20 de ani la profilul pacientului lui de cartier”
Aceeași viziune modernă asupra viitorului stomatologiei o are și medicul Ciprian Deaconu, care a început cu doi angajați, iar acum are o echipă de 80 de oameni.
Potrivit lui Ciprian Deaconu, rețeta succesului, care are în prim plan pacientul, presupune separarea componentei profesionale de cea managerială. Pentru că atunci când ești și medic, și manager nu vei reuși să performezi.
„Lupta interioară între management și meseria de medic au dus la credințe populare distructive din punct de vedere al activităților propriu-zise ale unui SRL. (…) Am început să credem că noi facem bine, iar lanțurile ne fac rău, în loc să ne punem pe învățat management. (…) Managerul a venit cu școala lui, a identificat piața și nevoile ei și a impus noi valori aduse pacienților, comunicare mai bună, spații mai generoase, proceduri de lucru. În schimb, medicul proprietar a rămas pe loc timp de 20 de ani la profilul pacientului lui de cartier, care vine o dată pe an și își mai face o plombă sau o lucrare. Și, cu timpul, o parte din pacienți au decis să meargă spre clinici pentru a rezolva mai repede și mai empatic problemele lor dentare, chiar dacă era mai scump. Așa că procentul anilor 2010 arată diferit total de cel din 2023. Dacă în 2010, 80% dintre pacienți mergeau la un cabinet de cartier, acum 70% aleg o clinică. Aceste procente sunt cunoscute doar de manageri, care fac sondaje și caută noile nevoi ale pacienților din anul 2023”, a afirmat cu franchețe medicul Ciprian Deaconu, într-o discuție cu colegii de breaslă.
Reforma serviciilor stomatologice, blocată de medici
În trecut, foști miniștri ai Sănătății au încercat să facă ordine pe piața serviciilor stomatologice, dar actuala conducere a Colegiului Medicilor Stomatologi s-a opus categoric, acuzând că, prin măsurile luate, se dorește favorizarea corporatizării profesiei.
Ordinul 994 din 9 august 2018 pentru modificarea si completarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr 119/2014 a reglementat funcționarea cabinetelor medicale, astfel încât acestea să mai poată fi amplasate oriunde și oricum, pentru ca serviciile medicale oferite să fie de calitate. Din păcate, opoziția conducerii CMSR i-a favorizat pe medicii care patronau cabinete de cartier, iar inițiativa ministrului nu a mai fost implementată.
Modernizarea serviciilor stomatologice după tiparul lanțurilor farmaceutice?
O controversă persistă totuși. Există teama că extinderea clinicilor stomatologice ar putea urma tiparul lanțurilor de farmacii, care au sugrumat, practic, farmaciile individuale. Dincolo de aceasta, nu putem să ignorăm și că lanțurile farmaceutice au adus beneficii pentru pacienți – prețuri mai reduse, dar și o aprovizionare bine pusă la punct (mai ales în condițiile în care lanțul are și un depozit care are grijă să pună deoparte medicamente pentru farmaciile proprii).
La clinica dentară, sunt aspecte diferite de cele ale unui lanț farmaceutic. Clinica este, la bază, un loc în care pacienții nu sunt tratați doar de către un singur medic, așa cum se întâmplă într-un cabinet medical de cartier, ci de o echipă de medici bine pregătită.
Dar poate că dacă va ajunge președinte al CMSR, Florin Lăzărescu va putea promova politici de dezvoltare a clinicilor stomatologice în întreaga țară, fără să afecteze prea mult activitatea cabinetelor stomatologice individuale.
UPDATE Într-o reacție transmisă redacției, Florin Lăzărescu a precizat următoarele: „Denunț public orice manipulare privind viitorul cabinetelor mici. Ca președinte al CMSR, voi garanta continuarea funcționării lor. Am început să profesez într-un garaj, nu uit niciodată entuziasmul și pasiunea de atunci. Programul meu, Progres în stomatologia din România, pune în centru dezvoltarea si protejarea micilor cabinete!”
Facem precizarea că articolul nostru nu a avut nicio astfel de intenție, precum cea sugerată de Florin Lăzărescu.
Cetățeanul TV
