Motivare de excepție în problema prescripției. Cele zece concluzii ale judecătoarelor ICCJ Lia Savonea și Adriana Ispas

Cea mai completă motivare în problema aplicării deciziilor CCR și ICCJ pe prescripție vine de la Înalta Curte de Casație și Justiție și aparține judecătoarelor ICCJ Lia Savonea și Adriana Ispas, relatează jurnaliștii de la Luju.ro.

Este o hotărâre de excepție, fără precedent, în care se explică în mod detaliat, dar cât se poate de clar de ce deciziile CCR și ICCJ privind prescripția nu pot fi ignorate, de ce nici măcar CJUE nu a impus acest lucru (contrar manipulărilor din spațiul public) și de ce drepturile fundamentale ale omului nu pot fi anulate în numele protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene.

Hotărârea pe care Lumea Justiției o prezintă vizează respingerea unui recurs în casație formulat de DNA într-un dosar cu infracțiuni de fraudă la fondurile UE. Este vorba despre decizia 450/RC din 7 septembrie 2023, pronunțată în dosarul 4961/30/2020, luată de judecătoarele Adriana Ispas și Lia Savonea, cu opinia concordantă a judecătorului Dan Andrei Enescu (care a opinat pentru aceeași soluție, dar pe alte motive).

Hotărârea Înaltei Curți combate practic toate teoriile și manipulările false care susțineau că decizia CJUE din 24 iulie 2023 privind prescripția în dosare cu fraudă la fonduri europene impunea și obligă la ignorarea și nerespectarea deciziilor CCR 297/2018 și 358/2022 privind prescripția, precum și a deciziei 67/2022 a ICCJ (dezlegarea de drept) privind prescripția.

În plus, hotărârea judecătoarelor ICCJ Lia Savonea și Adriana Ispas este cu atât mai importantă cu cât, între timp, CJUE a pronunțat ordonanța din 9 ianuarie 2024 privind aplicarea deciziilor CCR și ICCJ pe prescripție în dosarele de corupție. O ordonanță în care CJUE a copiat integral motivarea deciziei precedente, cea din 24 iulie 2023 amintită mai sus. Or, acest lucru face că argumentele judecătoarelor Savonea și Ispas referitoare la obligativitatea aplicării deciziilor CCR și ICCJ pe prescripție să fie valabile și în ceea ce privește cauzele penale, în sensul că judecătorii nu pot ignora deciziile CCR și ICCJ pe prescripție în cauzele de corupție.

Interesele financiare ale UE nu primează în fața drepturilor fundamentale

Hotărârea ICCJ este una fără precedent din punct de vedere al modului în care tratează problema prescripției și prin multitudinea argumentelor legate de imposibilitatea ca deciziile CCR și ICCJ pe prescripție să nu fie respectate. Concret, Savonea și Ispas fac o amplă analiză a raporturilor dintre dreptul național și dreptul UE, cu nenumărate trimiteri la jurisprudență, la deciziile anterioare ale CCR, CEDO sau chiar CJUE, decizii care nu fac altceva decât să confirme faptul că prescripția este un drept ce nu poate fi ignorat, iar instanțele nu pot aplica legea în mod arbitrar, așa cum nu pot alege ce anume legi să respecte în cazul existenței unei succesiuni de legi penale.

Decizia judecătoarelor ICCJ Lia Savonea și Adriana Ispas conține și zece concluzii în ceea ce privește problema prescripției, raportată la deciziile CCR, ICCJ și CJUE. Iar una dintre cele mai importante concluzii este că nicio hotărâre, nicio decizie, nicio lege nu stabilește că în vreun moment drepturile fundamentale nu pot fi mai puțin importante decât interesele financiare ale Uniunii Europene, că respectivele interese financiare pot fi protejate cu prețul încălcării drepturilor fundamentale, a principiilor primare din dreptul penal român și dreptul internațional.

Citește întregul articol pe Luju.ro

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.