Comisia Europeană trage de urechi România cu ultimele recomandări care se întind de la legile pe care țara noastră le-a dat în ultimele luni până la măsurile pe care le-a luat „în beneficiul populației”.
Astfel că, oficialii Comisiei Europene au făcut public un raport care prezintă recomandările de țară pentru România, atrăgând atenția asupra unor abateri semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO) în 2018.
Dezechilibrele macroeconomice continuă să fie corectate de statele membre dar sunt necesare măsuri suplimentare, atage atenția forul comunitar.
Pe de altă parte, unele state membre continuă să aibă un nivel ridicat istoric al datoriei publice şi private, ceea ce reduce marja de manevră pentru rezolvarea şocurilor negative. Alte ţări se confruntă cu riscul unei supraîncălziri, pe fondul creşterii preţurilor locuinţelor şi a majorării costurilor cu forţa de muncă.
Recomandările Comisiei Europene pentru România
Țara noastră are parte de cinci recomandări venite din partea forului European. Acestea se referă la corectarea abaterii semnificative de la traiectoria de ajustare spre obiectivul bugetar pe termen mediu (MTO), consolidarea respectării obligaţiilor fiscale şi a procesului de colectare a taxelor, asigurarea sustenabilităţii sistemului public de pensii şi a viabilităţii pe termen lung a Pilonului II.
După infama OUG 114, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că România trebuie să protejeze stabilitatea financiară şi robusteţea sectorului bancar. Mai mult, ni se recomandă să îmbunătăţim calitatea şi caracterul cuprinzător al educaţiei, în special pentru minoritatea rromă şi alte grupuri dezavantajate, să îmbunătăţească competenţele, inclusiv cele digitale, să sporească acoperirea şi calitatea serviciilor sociale.
Și pentru că PSD s-a autodepășit cu măsurile populiste pe care le-a luat în ultimii ani, Comisia a mai recomandat țării noastre să stabilească un salariu minim bazat pe criterii obiective, care să ţină cont de competitivitate şi de crearea de locuri de muncă.
Concentrare pe transporturi și investiții
În ultimii 2,5 ani, România a ignorant aproape complet investițiile, cel puțin cele în proiecte mari și infrastructură. Din acest motiv, ne trebuie acum, politici economice concentrate pe investiţii în transporturi, care să ţină cont de disparităţile regionale, măsuri de eficienţă energetică, de reducere a poluării.
De asemenea, trebuie îmbunătăţită eficienţa achiziţiilor publice şi asigurarea implementării depline şi sustenabile a strategiei naţionale privind achiziţiile publice.
Legea pensiilor lovește dur în bugetul de stat
Noua lege a pensiilor pe care Parlamentul a adoptat-o la finele anului trecut, lovește dus în bugetul de stat, astfel că finanțele publice s-ar putea să nu se mai poată susține. Punctul de pensie, principalul indicator folosit pentru indexarea pensiilor, este prevăzut să crească cu 15% din septembrie 2019 şi cu 40% din septembrie 2020.
„Valoarea punctului de pensie urmează să crească deoarece indexarea pensiilor actuale nu va converge către preţuri ci va rămâne permanent compusă din preţuri şi salarii. În plus, perioada de contribuţie utilizată pentru calculul unei pensii va fi redusă, ceea ce va conduce la o majorare a cheltuielilor cu pensiile noi”, se arată în raportul Comisiei Europene care mai spune că vârsta efectivă de pensionare în România este apropiată de media UE, dar nu este egalizată între femei şi bărbaţi.
Tot pe acest domeniu al pensiilor, dar de data aceasta, cele private, europenii ne spun că fondurile de pensii pe Pilonul II au fost afectate, la sfârşitul anului trecut, de un set de măsuri adoptate prin Ordonanţă de Urgenţă, care fac opţională contribuţia la aceste fonduri după o perioadă minimă de participare de cinci ani.
Cerinţele de capital minim pentru companiile de administrare a fondurilor din Pilonul II de pensii au fost majorate semnificativ, generând riscul ieşirii de pe piaţa românească a administratorilor de fonduri.
„Aceasta ar fi putut avea implicaţii negative asupra dezvoltării pieţei locale de capital şi a investitorilor instituţionali, privând economia de o sursă de investiţii pe termen lung atât de necesară. Mai mult, slăbirea sau desfiinţarea Pilonului II va genera un venit mai puţin diversificat la pensie şi va expune pensiile la riscuri mai mari politice şi demografice”, menţionează raportul pentru România.
Cetățeanul TV
