Cum a ajuns Otopeni cel mai „moșcăit” aeroport din Europa! Poți pierde zborul, chiar dacă vii cu trei ore înainte

0
1241
Otopeni

Dacă în marile aeroporturi din lume, timpul maxim pentru îmbarcare și check-in este de două ore, turiștii români care au plecat de 1 Iunie și Rusalii în vacanță de pe aeroportul Otopeni au ajuns să prindă avionul în ultimele minute, deși au sosit în aerogară și cu trei ore înainte de ora zborului.

Aeroportul Otopeni, cel mai mare din țară, a rămas prea mic, iar călătorii ajung să petreacă și trei-patru ore în aerogară, tot atât cât durata unui zbor până în Spania, țara aflată la limita vestică a Europei. Reperațiile proaste ale celor doar două piste ale aeroportului, lipsa posibilităților de extindere a aerogării și închiderea Aeroportului Băneasa sunt cauzele care au dus la timpii foarte mari pe care turiștii români îi petrec înainte de decolare. Mai mult, așa cum a scris cetateanul.net, gigantul Fly Emirates vrea să aducă mai multe curse în București, inclusiv una spre New York și chiar să dezvolte un hub pentru partea de este a Europei, însă autoritățile române ezite să aglomereze și mai mult aerogara. Hilar, Aeroportul Otopeni scoate profit încât s-ar putea dezvolta din venituri proprii, dar 90% din profit este luat la bugetul de stat.

Otopeni, aerogara noastră mică

“Nu este posibil să ai astfel de cozi în aeroport în fiecare zi! Am ajuns cu cinci minute înainte să se închidă poarta de îmbarcare! Culmea! Vin cu trei ore înainte și risc să pierd avionul? Nu se poate așa ceva!”, este mesajul unui reprezentant al unei companii importante de turism înaintea unui zbor spre Suedia.

Aglomeratie OtopeniRiscul de a pierde avionul sau nevoia de a sta și peste trei ore în aeroport pentru a prinde avionul sunt cauzate de faptul că Otopeni-ul sau Henri Coandă cum este denumit aerogara internațională din Capitală a rămas mică o dată cu creșterea numărului de pasageri la peste zece milioane de persoane pe an.

Potrivit datelor publice ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti, în 2016, pe Otopeni s-a consemnat un număr-record de 10,98 milioane de pasageri şi 108,2 mii de mişcări de aeronave. Faţă de anul 2015, numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile Bucureştiului în 2016 a înregistrat o creştere demnă de invidiat, de 18,3%. Anul trecut, 85% dintre pasagerii Aeroportului Henri Coandă au avut ca origine sau destinaţie aeroporturi din statele Uniunii Europene. În 2016, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti au operat 37 de companii aeriene, care au transportat pasageri către 92 de destinaţii.

Emirates a vrut hub la Otopeni, ministerul – nu

Tocmai această supraaglomerare a aerogării face ca Bucureștiul să piarda șansa de a deveni un Frankfurt al zonei. În condițiile problemelor politice din Ucraina și Turcia, mulți operatori vor să-și dezvolte huburi în România. Altfel spus, Otopeniul să fie un nod aerian pentru cursele pe distanțe mici și medii, iar de aici să se plece apoi și în curse transoceanice.

Emirates

Așa cum a scris în exclusivitate cetateanul.net, Fly Emirates a trimis o astfel de propunere, care, curios, încă nu a fost acceptată. În decembrie 2015 însă, Emirates a trimis o scrisoare oficială către Ministerul Transporturilor ne-au dezvăluit surse din minister. Potrivit acestora, compania a propus ministerului două curse tip „lung-curier”: Dubai – Bucureşti – New York şi Dubai – Bucureşti – Chicago. Totodată, Emiates a solicitat ministrului Dan Costescu să i se aprobe și operarea, de pe Otopeni, a încă patru destinații: Belgrad, Zagreb, Salonic și Sofia. „Conjunctura este una propice pentru România. În contextul războiului din Ucraina și al atentatelor teroriste din Turcia, Bucureștiul a devemit cu mult mai atractiv”, ne-au declarat sursele.

Câte o pistă este mai mereu în reparații

Pe lângă numărul tot mai mare de pasageri, aglomerația din aeroport și întârzierile sunt cauzate și de faptul că anual pistele, doar două la număr, ale aerogării au găuri și sunt închise și câte 30 de zile pentru reparații. În aceste perioade, zborurile se efectuează pe o singură cale de decolare sau aterizare.

  • Pista 1

Compania Națională Aeroporturi București, cea care are în administrare aeroporturile Băneasa și Otopeni, a finalizat în noiembrie lucrările de reparații la structura rutieră a pistei de decolare/aterizare nr. 1 a Aeroportului Internațional Henri Coandă București.

Lucrările au fost realizate în 35 de zile, şi au totalizat o suprafaţă de 42.945 mp, din care 40.820 mp la pista nr 1 (08R-26L) şi alţi 2.125 mp la una dintre căile rulare. “Finalizarea lucrărilor permite operarea pistei nr. 1 la capacitate maximă, inclusiv în condiții de vizibilitate redusă (ceață, ninsoare abundentă) sau vreme nefavorabilă. Lucrarea a fost efectuată de un consorţiu de firme condus de Tehnic Asist, firmă acrteditată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi este supusă inspecţiilor periodice”, conform unui comunicat transmis de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti. Preţul total al lucrărilor efectuate în noiembrie 2016 a fost de 600.000 euro

Tehnic Asisist face parte din grupul de firme Romprest, companie controlată de controversații Dragoș Dobrescu și Florian Walter

Pista numărul 1 a Aeroportului Otopeni
Pista numărul 1 a Aeroportului Otopeni
  • Pista 2

Aceasta a fost refăcută în întregime în 2010 de o asociație de firme condusă de Rompres, iar anul trecut a avut nevoie de reparații capitale din cauza gropilor.

Proiectantul Consitrans și asocierea care urma să execute lucrările(Romprest, P.D.A., PA &Co International) au dat vina pe gropi pe faptul că pista a fost construită prost pe vremea lui Ceaușescu. Lucrarile pentru repararea celor 3,5 km. de pistă costă 1,5 milioane de lei.

Pista numărul doi a Aeroportului Otopeni
Pista numărul doi a Aeroportului Otopeni

Terminal nou, cel mai probabil în perioada 2022-2025

Ministerul  Transporturilor a prezentat anul trecut, în cadrul celei de-a doua zi a Reuniunii Anuale TEN-T Days de la Rotterdam, și proiectul pentru extinderea Aeroportului Otopeni. Este vorba de realizarea unui nor terminal. Acesta ar urma să fie realizat în două etape, platforme avioane, căi de rulare, conexiune la rețeaua rutieră, parcare, clădiri auxiliare, turn de control, echipamente și vehicule speciale. Data avansată pentru finalizarea lucrărilor a fost 2025.

“Scenariul nostru optimist se referă la o dată apropiată de anul 2022. Aceasta poate fi revizuită în plus sau în minus în funcție de necesități. Până la construirea unui nou terminal, pentru fluidizare, operarea companiilor aeriene se va face și în alte ore, în fara celor de vârf”, explică Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Companiei Naționale Aeroporturi București.

Sunt bani, dar se duc pe pomeni electorale

Ca pentru orice proiect de infrastructură din România, principala problemă o reprezintă resursele financiare care nu au fost alocate până acum. Asta deși Compania Națională Aeroporturi București are un profit de peste 50 de milioane de euro pe an, bani care ar asigura construirea noului terminal evaluat la o sumă asemănătoare.

Anul trecut CNAB a avut venituri totale de aproape un miliard de lei (mai exact 911.662.620 lei) și un profit net, rămas după deducerea impozitului pe profit, de aproape 230 milioane de lei (229.691.520 lei). În euro ar fi vorba de 51,11 milioane.

Numai că acești nu pot fi repartizați modernizării aerogării. Prin memorandum aprobat de guvern în ianuarie 2017, 90% din profitul companiilor de stat se duce la bugetul general. Trebuie precizat aici că în OUG 64/2001 (privind profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome) se reglementează repartizarea unei cote de “minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local. În anul precedent, cota a fost de 75%.

Otopeniul a fost modernizat ultima dată în 2012, când s-a inaugurat un terminal pentru plecări. Lucrările la Terminalul Plecări au început în vara lui 2011, au durat 17 luni și au costat 52 milioane de euro. Noua aerogară are o suprafaţă de 19.600 mp, este echipată cu 52 de ghișee de check-in, opt porţi, opt ghişee self check-in și salon VIP în zona de îmbarcare.

Soluția rapidă: Băneasa

În condițiile în care extinderea aerogării de la Otopeni se amână vrând-nevrând, asul rapid din mâneca autorităților poate fi mutarea curselor interne la Băneasa. Acum aerogara este deschisă doar pentru zborurile speciale și cele oficiale.

LĂSAȚI UN MESAJ


*