Ministerul Finanțelor nu vrea să reia plata ajutoarelor de pensionare pentru beneficiarii de pensii militare pe motiv că discriminează funcționarii publici parlamentarii și magistrații, printre alte categorii de angajați la stat.
„Pretextele: valoarea totală foarte mare și faptul că nici MApN și nici MAI n-au solicitat. Evident, sunt conduse de interpuși politici. Propunerea însă a ajuns la Finanțe, FSANP făcând această solicitare, alături de alte organizații”, spun reprezentanții FSANP.
Redăm integral răspunsul Ministerului Finanțelor Publice la solicitarea reprezentanților Forumului Structurilor Asociative din Sectorul de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională (din care face parte și FSANP) cu privire la acordarea ajutoarelor la pensionare, lămurește adresele transmise tuturor instituțiilor care au/au avut benficiari de pensii militare printre angajați:
„Bună ziua,
Referitor la solicitarea dumneavoastră înregistrată în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, Biroul de informare publică, cu nr. 665123/2018, va informăm următoarele:
Ordonanță de urgență a Guvernului privind instituirea unor măsuri în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene care formează obiectul solicitărilor sus-menționate, a fost aprobată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1116 din 29 decembrie 2018, având numărul 114/2018.
Din datele disponibile la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, acordarea ajutoarelor la trecerea în rezervă sau direct în retragere a cadrelor militare, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare ar fi condus la un impact asupra cheltuielilor bugetare la nivelul instituțiilor din sectorul de apărare, ordine publică și securitate națională de cca. 1,0 miliard lei, respectiv 0,1% din produsul intern brut estimat pe anul 2019.
Totodată, propunerea formulată, respectiv de exceptare a aplicării prevederilor art. 41 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 114/2018 doar a unor categorii de personal pentru care, prin acte normative specifice s-a reglementat că la ieșirea la pensie acestea să beneficieze de anumite drepturi suplimentare (indemnizații, ajutoare, etc.) ar conduce la tratament inegal în față legii a celorlalte categorii de personal care intră sub incidența acestui articol (magistrați, personal auxiliar de specialitate din sistemul justiției, funcționari publici parlamentari).
În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, proiectele legilor bugetare anuale și ale bugetelor ordonatorilor principali de credite se elaborează de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, pe baza propunerilor de cheltuieli ale ordonatorilor principali de credite și a posibilităților de finanțare a deficitului bugetar.
În prezent, în ceea ce privește politică bugetară, România trebuie să respecte anumite constrângeri, printre care țintă de deficit de sub 3% din produsul intern brut, constrângeri instituite prin reglementări europene, unele dintre acestea fiind transpuse și în legislația națională, conform angajamentelor asumate de autoritățile române în anul 2012 prin semnarea Tratatului privind stabilitatea, coordonarea și guvernanță în cadrul UE (TSCG) , ratificat de România prin Legea nr. 83/2012.
Politică bugetară trebuie să respecte, de asemenea, și regulă privind soldul bugetar structural stabilită prin prevederile alin. (1) al art. 3 din TSCG, care a fost preluată și în legislația națională prin modificarea Legii responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, astfel încât această se regăsește în prezent la art. 6 și art. 7 din Legea nr.69/2010, republicată.
Potrivit acestei reguli, deficitul structural trebuie să nu depășească 1% din PIB (obiectivul bugetar pe termen mediu – OTM) sau să se înscrie pe o traiectorie de convergență către OTM agreată cu Comisia Europeană.
În vederea încadrării în țintă de deficit a fost necesară continuarea aplicării și în anul 2019 a unor măsuri de limitare a cheltuielilor bugetare, astfel:
Aplicarea graduală a prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv prin neacordarea în anul 2019 de premii, compensarea exclusiv prin timp liber corespunzător a muncii suplimentare, plata eșalonată a titlurilor executorii care au că obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, menținerea la 1.450 lei a cuantumului voucherelor de vacanță, precum și a altor drepturi reglementate prin diverse acte normative pentru anumite categorii de personal.
De altfel, supunem atenției faptul că, în cadrul procesului de avizare interministerială a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Justiției nu au formulat propuneri și observații cu privire la prevederile art. 41, respectiv nu au solicitat plata ajutoarelor la trecerea în rezervă sau retragere”.
Cetățeanul TV
