Ungaria și Rusia, centrală nucleară la 120 de km de România. Greenpeace spune că unitatea poate afecta natura. Ministerul Mediului a avizat-o!

0
543
Ungaria

Autoritățile române au avizat construirea unei noi unități atomoelectrice la Paks, Ungaria, deși sunt analize care confirmă că mediul va fi afectat de centrala nucleară care se află la 120 de km de Timișoara. Investiția, sprijinită de la Moscova cu zece milioane de dolari, va transforma Budapesta în cel mai important nod energetic din Europa de Est, iar România va ajunge să depindă energetic de statul vecin.

Cea mai importantă investiție a Rusiei condusă de Vladimir Putin în zona statelor din blocul comunist este prevazută a se desfășura în Ungaria, la doar 120 km de Timişoara, şi constă în două noi reactoare nucleare (tehnologie VVER, unul de 1100 şi altul de 1200 MW). Cele două unități atomoelectrice ar urma să se adauge celor patru reactoare (de câte 500 MW) deja în uz de la această centrală de la Paks inaugurată în 1982. Este vorba, practic, de dublarea capacităţii instalate.

Articol redactat de Cătălin Antohe și Marian Buhociu

Pe scurt despre proiectul Paks II

Lucrările ar trebui să demareze chiar la începutul acestui an, asta dacă este să ne luăm după declarațiile oferite de Vladimir Putin în anului 2017, când președintele rus s-a întâlnit cu Viktor Orban, premierul maghiar. „Munca pe șantierul de construcție ar putea porni deja la începutul anului viitor”, i-a spus Putin lui Orban în timpul vizitei în capitala ungară Budapesta.

Viktor Orban si Vladimir Putin, sursa: putin-and-orban hungarianfreepress.com
Viktor Orban si Vladimir Putin, sursa: putin-and-orban hungarianfreepress.com

Aceasta investiție de 12,5 miliarde de dolari, este finanțată în proportie de 80% de un credit rusesc (circa zece miliarde de dolari). Centrala de la Paks vine să ofere Ungariei independența economică din punct de vedere energetic și poate ridica Budapesta într-un jucător important pe piața energiei. Este tot mai evident că Moscova este intersată să facă din Ungaria un aliat prin care să exporte gaz în Europa de Vest în condițiile dorite de Putin.

Dacă se va respecta proiectul și lucrările încep în acest an, primul reactor va intre în funcțiune în 2025 ((N.B. unii analiști europeni se îndoiesc însă că Kremlinul chiar va investi peste zece miliarde în acest proiect și consideră că totul este doar un joc de șah pentru a speria statele din jurul Ungariei și chiar Bruxelles-ul).

Cele două reactoare vor înlocui celelalte patru reactoare, în funcțiune în prezent la Paks. Acestea din urmă au fost construite în anii ′80 și asigură jumătate din producția de electricitate a Ungariei.

Ministerul Mediului nu a văzut Pericolul de mediu

Ministerul Mediului din România a avizat acest proiect în semi-clandestinitate, fără o dezbatere publică reală – s-a organizat o singură sesiune de consultări care a avut loc la Oradea, nu la Timișoara sau Arad, cum ar fi fost mai normal. Conform unor analize legate de acest proiect, centrala nucleară ar urma să afecteze grav mediul, fapt pentru care și asociațiile de apărarea a mediului din Ungaria și din restul lumii au cerut să se renunțe la acest proiect.

Faptul că România a fost nevoită să acorde autorizațiile de mediu transfrontaliere az fost favorizat de faptul că specialiștii de la București nu au găsit date din care să reiasă că mediul din țara noastră ar fi afectat de noile stații nucleare. „Pentru a rezuma, se poate spune că, rezultatele studiilor suplimentare care s-au efectuat modificării soluțiilor tehnice arată faptul că, nu s-a modificat în fond natura și mărimea impactului asupra mediului față de cele prezentate anterior pe parcursul procedurii, nu a putut fi identificată o nouă parte afectată, respectiv nu se va modifica substanțial nici încărcarea părților afectate identificate în documentația KHT. Nu există modificări în ceea ce privește impactul transfrontalier”, este ultima analiză a Ministerului Mediului legată de acest proiect.

Document Ministerul Mediului
Document Ministerul Mediului

Greenpeace avertizează asupra pericolului

În schimb, Greenpeace contestă acest proiect. „Raportul de evaluare a impactului de mediu (EIA) pentru Paks II reprezintă o bază insuficientă pentru desfăşurarea consultărilor publice pentru a respecta condiţiile cerute de Convenţia de la Aarhus, legislaţia europeană şi maghiară, cât şi insuficientă pentru a lua deciziile necesare pentru construirea centralei nucleare Paks II. O analiză a potenţialelor impacturi de mediu în urma unui atac terorist sau a unui război este vitală pentru orice raport EI pentru un proiect nuclear, însă aceasta lipseşte. Nu există o analiză pentru accidente la nivelul mai multor instalaţii. Există doar o analiză foarte limitată a impacturilor unui accident grav şi doar unul fără emisii substanţiale de substanţe radioactive. EIA nu evaluează clar efectele întregului lanţ de combustibil. Planurile publicate în document nu furnizează informaţii solide şi garanţii pentru procesarea, amplasarea şi gestionarea stocării finale, inclusiv a fondurilor necesare pentru aceste operaţiuni”.

Pe de altă parte, reprezentanții de la Budapeste se laudă cu securitatea centralei. „Putem spune că vom fi în stare să realizăm o centrală nucleară cu o rezistenţă superioară a centralei din Fukushima”, a spus reprezentantul Guvernului maghiar, Attila Aszodi, la consultarea publică privind centrala care a avut loc în Oradea, în 2015.

Tehnologie veche, cu multe accidente, lângă granița României

Tehnologia utilizată la Paks (VVER-440/213, datând din 1974) are aproape 50 de ani vechime, iar vârsta centralei ca atare este de peste 35 de ani, primul reactor fiind pus în funcţie în 1982.

Contractor general în anii 70-80 a fost compania sovietică Atomenergoexport. VVER este acronimul sovietic pentru „reactor cu apă sub presiune” şi este prima generaţie de echipament nuclear sovietic care respectă standarde de siguranţă uniforme.

Aceste reactoare au generat mai multe incidente notabile: în 2003 un incident serios la reactorul 2 (de gradul 3 pe scala INES- International Nuclear Event Scale), unul de gradul 2 în 2009 şi încă unul în 2016. Trebuie precizat că şi alte companii străine au fost interesate de afacerea Paks, printre care şi firma americană „Westinghouse”, dar Guvernul de la Budapesta a preferat să ofere contractul fără niciun fel de proceduri de licitaţie sau selecţie de oferte unei firme ruseşti.

Banii vin de la Moscova

Proiectul ruso-maghiar este în valoare de 12,5 miliarde de dolari, din care 10 miliarde de dolari reprezintă un credit acordat de către Federaţia Rusă Ungariei, iar 2,5 miliarde de dolari reprezintă contribuţia Budapestei. Rambursarea creditului se va face în 21 de ani. Practic, acest credit adaugă 16% (credit plus dobânzi) totalului datoriei publice a Ungariei şi reprezintă 14% din PIB-ul nominal al statului respectiv.

Avantajele economice pentru Budapesta

În baza unor informații pe care le-am cules de la analiști în domeniul energetic, reiese că prin proiectul Paks II, Ungaria îşi va dubla producţia de energie atomică (ieftină şi curată). Va ajunge astfel la 30.000 GWh/an şi cu un total de energie electrică produsă de aproape 45.000 GWh/an, făcând un salt de 7-8 locuri în clasamentul mondial al producătorilor de energie electrică, ajungând la nivelul Bulgariei, cam pe locul 55-56. Spre comparaţie, România produce pe an aproximativ 64.000 GWh, adică cam cu 40% mai mult decât va produce ţara vecină, care are totuşi un teritoriu de două ori mai mic, o populaţie de două ori mai mică şi nu are resurse naturale!

Consumul de energie electrică anual al maghiarilor nu depăşeşte 23-24000 GWh, spre deosebire de România, care are un consum intern de 48000 GWh/an. Practic, în urma investiţiei de la Paks, Ungaria va avea o disponibilitate de export mai mare decât a României!

Oricum, astăzi, Ungaria exportă mai multă energie electrică decât România, fiind al 22-lea exportator mondial, iar noi fiind abia pe locul 35 global. Să mai adăugăm şi faptul că energia nucleară este mai ieftin de produs decât cea pe bază de combustibil fosil (cărbune) sau decât cea produsă din gaz natural.

LĂSAȚI UN MESAJ


*