Tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Maria. Ce trebuie să faci în această zi ca să-ţi meargă bine și ce nu e bine să faci

Adormirea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mare este una dintre cele mai importante sărbători creştine, iar pentru români este şi ocrotitoarea marinarilor, în mai multe oraşe fiind organizate, în 15 august, procesiuni cu icoane şi pelerinaje, dar şi manifestări artistice.

Biserica Ortodoxă cinsteşte la 15 august Adormirea Maicii Domnului, sărbătoare numită în popor şi Uspenia (termenul slav) sau Sfânta Maria Mare. Adormirea Maicii Domnului este cea mai veche sărbătoare închinată Sfintei Fecioare Maria, scrie Mediafax.

În seara dinaintea sărbătorii se săvârşesc în toate bisericile Vecernia cu Litie şi chiar Privegherea întreagă, adică şi slujba Utreniei, urmată de cântarea Pohodul Maicii Domnului. Sărbătoarea a fost precedată de două săptămâni de post aspru.

Potrivit tradiţiei bisericii, Sfânta Fecioară Maria a fost înştiinţată printr-un înger de trecerea ei la cele veşnice, iar apostolii, aflaţi în acel moment în diferite zone ale lumii, au fost aduşi pe nori pentru a fi prezenţi la acest eveniment. Apostolul Toma nu a fost prezent la înmormântare, el ajungând trei zile mai târziu. Întristat, a cerut să se deschidă mormântul, pentru a săruta mâinile Născătoarei de Dumnezeu, dar intrând, l-a găsit gol. În timp, în cuvântările părinţilor bisericii s-a afirmat cu mai multă putere credinţa că, după adormirea sa, Fecioara Maria a fost înviată de Iisus Hristos şi luată cu trupul în împărăţia cerurilor.

În cinstea acestei zile sfinte, oamenii merg la biserică şi împart struguri, prune şi faguri de miere pentru sufletul celor care au murit. Mai mult de atât, femeile merg în cimitire, unde tămâie mormintele celor dragi.

În unele zone, fetele nemăritate obişnuiesc să culeagă flori, pe care le duc la biserică pentru a fi sfinţite, apoi le iau acasă şi le aşează în dreptul icoanei Maicii Domnului. Astfel, vor avea parte de sănătate şi toate le vor merge ca pe roate.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Maria. Sărbătoarea deschide sezonul nunților

La ţară se obişnuieşte ca de Sântămaria Mare să fie angajaţi pândarii în vii şi să fie „legat” ciocul păsărilor, pentru a nu mai putea strica boabele de struguri. De asemenea, se oferă ofrandă din noua poamă.

De Sântămaria Mare se adună ultimele plante de leac, putându-se afla cum va fi toamna ce se apropie, şi se culeg flori care se pun la icoana Fecioarei Maria, considerându-se că apoi sunt bune de leac.

De la sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului se redeschide perioada în care se pot face nunţi, încep târgurile şi iarmaroacele de toamnă, dar şi praznicele de pomenire a morţilor.

În unele părţi ale Moldovei, ziua de 15 august este considerată „a morţilor”, fiind pomeniţi toţi cei care au numele pornind de la cel al Sfintei Maria, şi la 8 septembrie, de Sfânta Maria Mică, sunt sărbătoriţi cei care poartă acest nume. În ziua praznicului, femeile merg la biserică şi duc cele mai frumoase flori din grădină, struguri, prune şi faguri de miere, pe care le dau în amintirea răposaţilor.

În Maramureş, sărbătoarea religioasă are o mare însemnătate, iar tradiţiile şi obicieurile de Sfânta Maria Mare încă se păstrează. Sunt organizate procesiuni religioase spre mănăstiri, iar la slujbele speciale participă câteva zeci de mii de oameni.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Maria. Pelerinaje în toată țara

În Transilvania au loc mai multe pelerinaje la mănăstirile ce poartă hramul Adormirea Maicii Domnului: Mănăstirea Bic din judeţul Sălaj, Mănăstirea Moisei, din Maramureş, unde se află o icoană a Maicii Domnului, dăruită aşezământului monahal de un călugăr din Muntele Athos, Mănăstirea Rohia, tot din Maramureş, unde are loc, de asemenea, o procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Şi istorica mănăstire de la Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, îşi sărbătoreşte hramul. La Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” de la Nicula, judeţul Cluj, are loc, cu ocazia hramului, unul dintre cele mai mari pelerinaje din ţară.

Superstiţii de Sfânta Maria. Ce este interzis să faci în această zi

Sărbătoarea vine şi cu o serie de superstiţii, care ar fi bine să nu fie trecute cu vederea. De acum încolo, este interzis scăldatul în apele curgătoare căci se crede că râurile au fost spurcate de cerb. Tot odată cu 15 august şi cu apropierea toamnei, tradiţia populara ne învață că este bine să nu mai dormim afară sau pe prispă, potrivit Realitatea.net.

O altă superstiţie din bătrâni spune că este interzis a se aprinde focul în sobă sau în vatră cu două zile înaintea sărbătorii căci astfel vei atrage întâmplări nefericite asupra ta. Fiindcă nu este bine să faci treburi în gospodărie sau pe câmp, cei care nu respectă această regulă nescrisă riscă să aibă pagubă la recolte, iar vitele să li se îmbolnăvească. În cazul în care se întâmplă că în apropierea acestei sărbători să înflorească trandafirii, acest lucru este interpretat în tradiţia populară drept semn că ne aşteaptă o toamna lungă şi frumoasă.

Tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Maria. Ocrotitoarea marinarilor

În 15 august este celebrată şi Ziua Marinei, Sfânta Maria fiind ocrotitoarea marinarilor. La malul mării, dar şi în oraşele dunărene sunt organizate, de Sfânta Maria, manifestări religioase, artistice şi culturale.

În această zi, în toate porturile și orașele de la mare și Dunăre sunt organizate manifestări dedicate acestui eveniment special. Sfânta Maria este cinstită în mod deosebit de către credincioșii de-a lungul fluviului Dunărea și de la malul mării, pe care o consideră ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Ziua Marinei Române a ajuns în acest an la a 113-a aniversare, în anul 1902 fiind sărbătorită pentru prima dată. Sub egida Lunii Spiritualității Marinărești, în aceste zile au loc diverse activități culturale cu tematică marină la cercurile militare din Constanța, Mangalia și Tulcea, expoziții de pictură și de fotografii, lansări de carte, simpozioane și spectacole, precum și concursuri sportive. Evenimente dedicate profesiei de marinar, care se vor încheia cu manifestările din data de 15 august, sunt organizate și în București, Sulina, Brăila și Timișoara.