Baronii PSD din Tulcea au activat tonomatele din presa pe care o finanțează cu bani grei, împotriva agricultorilor din Delta Dunării ale căror terenuri vor să le ia cu japca. După ce au încercat pe toate căile să falimenteze marile ferme agricole pentru a le deposeda de proprietăți, baronii de Tulcea recurg acum la o armă mult mai perfidă, specifică anilor ′50: înfierarea producătorilor care fac agricultură performantă ca „dușmani ai poporului”, în numele unui așa-zis interes al binelui general.
Întâiul tonomat al conducerii județului tulcea a fost, ca de obicei ”cațavencul” Patrick André de Hillerin, directorul Obiectiv de Tulcea, oficiosul PSD din acest județ. Articolele sale încearcă să-l transforme pe administratorul celei mai profitabile ferme din Tulcea, Traian Rece, în „dușmanul poporului” în județul Tulcea.
Pentru aceasta, Hillerin, ziaristul „furajat de partid (PSD n.r.) ca director al ziarului «Obiectiv» din Tulcea” folosește pretextul focarului de pestă porcină descoperit la Carniprod (în urma căruia autoritățile au dispus închiderea complexului zootehnic, asomarea și incinerarea celor 45.000 de porci aflați în ferme).
Deși nu a încercat o clipă să ancheteze diletantismul cu care a acționat ISU Tulcea la izbucnirea epidemiei de pestă (citește VIDEO Pericol în Delta Dunării! Porcii bolnavi de pestă au fost îngropați, în loc să fie incinerați) manipulatorul de serviciu din depoul ”baronului Teo” folosește nenorocirea doar ca pe un pretext pentru a-i asmuți, crede el, pe tulceni, împotriva „dușmanului Traian Rece.
Epigonul de la „Cațavencii”, aflat pe ștatele de plată ale șefului CJ Tulcea Horia Teodorescu, trage niște concluzii aberante: județul nu are bani pentru că fermele agricole din Deltă ar plăti prea puțin bani la Consiliul Județean pentru terenurile concesionate.
”Pentru un astfel de județ, ocolit în unele perioade de noroc, orice leu contează. (…) O sursă de venit pentru județul Tulcea o constituie concesiunile agricole. În acest moment, însă, din concesiunile agricole se câștigă puțin, mult prea puțin față de prețul pieței. Iar asta pentru că redevențe fixate în urmă cu 21 de ani, atunci când au fost semnate primele mari contracte de concesiune, sunt ridicol de mici”, scrie cu mânie proletară ”activistul” Patrick André de Hillerin.
Ce ascunde „tonomatul” Hillerin
Ce omite autorul să scrie este că acele contracte, perfect legale, au fost încheiate în perioada în care acționar al fermelor agricole era statul, prin AVAS și FPS, și nu vreo persoană privată. În al doilea rând, dacă s-ar fi documentat așa cu prevăd normele deontologice ale jurnalismului, Hillerin ar fi aflat că terenurile concesionate au aparținut chiar fermelor agricole, fiind deposedate abuziv. Mărturie pentru asta stau documente oficiale, precum cele emise de Curtea de Conturi sau de Guvernul României.
În 1993, CJ Tulcea a emis abuziv o hotărâre, prin care nu mai puțin de 80.000 de hectare de terenuri agricole și amenajări piscicole au fost luate din patrimoniul societăților comerciale din Delta Dunării proaspăt privatizate, printre care și Agrodelta Sireasa. Ulterior, terenurile agricole luate cu japca au fost concesionate acelorași societăți comerciale, care au plătit însă bani grei ca să le poată lucra.
În 1995, la doi ani de la ”naționalizare”, Curtea de Conturi a mers în control și a constatat furtul. Inspectorii Curții de Conturi au sesizat atunci Guvernul, scrie Subiectiv de Tulcea.
Auditorii stabilit că, prin preluarea în regimul proprietății publice a terenurilor Agrodelta, au fost încălcate prevederile Legii 15/1990.
„Prin Hotărârea nr. 10/1993 a CJ Tulcea, s-a trecut în domeniul public de interes județean suprafața de 79.541 hectare, deși acestea erau în proprietatea unor societăți comerciale“, scrie negru pe alb într-o Notă a Departamentului pentru Administrația Publică Locală, din cadrul Guvernului României, semnată și parafată de secretarul de stat Octav Cozmâncă.
Secretarul de stat a dispus atunci ca FPS să facă demersuri în justiție pentru ca patrimoniul societăților privatizate să fie reîntregit. Cu toate acestea, FPS nu a dat niciodată în judecată CJ Tulcea pentru a anula Hotărârea prin care, practic, terenurile private au fost naționalizate a doua oară.
”Rolul căpușei perfecte”
Atacul murdar al cațavencului a continuat. Invocând din nou binele oamenilor din Tulcea, Hillerin a pretins că, din cauza opoziției Agrodelta Sireasa, Tulcea nu poate derula proiecte pe bani europeni.
”Un alt concesionar însă, Traian Rece, nu s-a mulțumit doar să joace rolul căpușei perfecte, ci a încercat să ia pur și simplu ostatic întregul județ, ajungând până acolo încât să pună în pericol investiții de zeci de milioane de euro, investiții care, urmând a fi făcute din fonduri europene, nu au o eternitate pentru a fi puse în practică. (…) Consiliul Județean Tulcea, profitând de faptul că, pentru județul Tulcea, UE a decis folosirea mecanismului ITI (…) în Delta Dunării, a decis că a venit vremea să modernizeze drumul care face legătura între municipiul Tulcea și Chilia Veche. (…) Și aici a intervenit Traian Rece, care a atacat în instanță toate cărțile funciare de pe traseul drumului, pretextând că DJ 222N ar trece, la un moment dat, pe proprietatea sa, digurile de la Pardina. Cu litigii în instanță, CJ Tulcea nu a putut depune dosarul de finanțare pentru fonduri de aproximativ 45 de milioane de euro, pentru că nu putea pretinde că n-ar exista litigii legate de terenurile pe care se află viitoarea investiție”, a scris Hillerin.
Adevărul despre proiectul ITI de 1,2 miliarde de euro
În luna martie a anului trecut, consilierii judeţeni tulceni au aprobat, în timpul unei şedinţe extraordinare, actualizarea unor proiecte care urmau să fie depuse spre finanţare prin fonduri europene.
Unul din proiecte, care se referea la drumul judeţean Tulcea – Ceatalchioi – Chilia Veche, urma să atragă fonduri nerambursabile din mecanismul financiar ITI-Delta Dunării, iar pentru realizarea acestuia CJ a preluat în administrare trei artere din municipiul Tulcea.
Pentru a face rost de aceste fonduri, baronii pesediști au început să pună mâna pe pământuri, diguri și canale.
Ei au furnizat informații false lui Sevil Shhaideh, pe atunci ministrul dezvoltării regionale, care a întocmit și semnat nota de fundamentare a HG 181/2017, în care se afirmă: „În vederea accesării surselor de finanțare în cadrul Programului Operațional Regional 2014 – 2020, Axa prioritară 6, Îmbunătățirea infrastructurii rutiere de importanță regională, Prioritatea de investiții 6.1., stimularea mobilității regionale prin conectarea nodurilor secundare și terțiare la infrastructura TEN-T, inclusiv a nodurilor multimodale, apel dedicat zonei de Investiții teritoriale integrate Delta Dunării, pentru obiectivul de investiții «Modernizarea infrastructurii de transport regional pe traseul Tulcea – Chilia Veche», a fost necesară îndeplinirea unuia din criteriile de selecție prevăzute în ghid (…) Consiliul Județean Tulcea face precizarea că bunurile imobile (…) nu sunt grevate de sarcini și nu fac obiectul vreunui litigiu”.
Nota de fundamentare a HG 181/2017 este publică și îl invităm și pe Patrick André de Hillerin să o lectureze.
În loc să respecte legea, oamenii lui Teodorescu au luat digul cu japca „în acte“ și au schimbat categoria de folosință a drumului de pe dig, din drum comunal într-un așa-zis drum județean. Asta deși autoritățile au recunoscut, în repetate rânduri, că județul Tulcea nu a avut niciodată digurile în proprietate.
Autoritățile tulcene au recunoscut că digurile nu le-au aparținut niciodată
Culmea ironiei, în 2007, CJ Tulcea a scos din inventarul județului digurile și canalele aferente amenajărilor agricole și piscicole din perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării, bunuri aflate în patrimoniul societăților comerciale privatizate în baza Legii 15/1990.
Prefectura Tulcea, condusă la acea vreme de Lefter Chirică, a atacat în justiție hotărârea, dar a pierdut lamentabil. Judecătorii au dat dreptate CJ Tulcea, care a arătat în instanță că județul Tulcea nu a deținut niciodată un titlu valabil asupra acestor bunuri și că în mod eronat le-a inclus în inventarul bunurilor aparținând domeniului public de interes județean.
Dreptul de proprietate asupra digurilor, peste care ”în imaginația sa nu neapărat bogată, ci aproape bolnavă, Traian Rece se consideră stăpân” – după cum scrie Hillerin, a fost recunoscut chiar și de Lefter Chirică.
În acest fel, prefectul a vrut să paseze fermei agricole întreaga responsabilitate asupra întreținerii infrastructurii de apărare împotriva inundațiilor. Chirică s-a spălat pe mâini, argumentând cu legea în față, că digurile sunt în responsabilitatea exclusivă a fermei agricole. Că doar este PROPRIETARĂ.
„Având în vedere faptul că digul ce face obiectul notificării este în patrimoniul Agrodelta Sireasa SA, obligația de întreținere a acestuia revine proprietarului. În cazul în care proprietarul nu întreține bunul în condiții corespunzătoare, iar acesta suportă o serie de prejudicii, el nu va putea fi despăgubit, deoarece ar însemna să invoce propria culpă (neglijență) drept cauză a prejudiciului. Pe de altă parte, dacă prin acțiunea sau inacțiunea sa se vor produce pagube unor terțe persoane, proprietarul poate fi obligat să le despăgubească, el fiind răspunzător pentru prejudiciul cauzat, potrivit Codului Civil. În consecință, considerăm că SC Agrodelta Sireasa SA trebuie să ia măsurile necesare în vederea consolidării digului aflat în proprietatea sa“, se arată într-o adresă a Prefecturii Tulcea, datată 26 aprilie 2006, și semnată de prefectul Lefter Chirică.
Cartianu: Un propagandist primitiv din aripa PSD-istă a ”Cațavencilor”
Patrick André de Hillerin are o carte de vizită ”impresionantă”. ”Nu are pic de umor, dar truchează poze și produce fake news”, l-a caracterizat jurnalistul Grigore Cartianu.
”Hillerin e furajat de partid (PSD n.r.) ca director al ziarului «Obiectiv» din Tulcea (distribuit gratuit), al cărui proprietar este PSD-istul Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea. Bravo, băiețaș, conu’ Dragnea își răsplătește slugile! Pe tine te va avansa de la doi mici și-o bere la sacoșa de porc de Teleorman!”, a scris Grigore Cartianu pe Facebook.
Cetățeanul TV
