„Cetățeanul” prezintă exclusiv acțiunea în instanță făcută de Prefectura Capitalei în legătură cu jaful de la Parcul Verdi. Primăria Capitalei a invocat în mod nejustificat urgența pentru a încheia afacerea „Parcul Verdi” la un preț exorbitant, în loc să aplice procedura exproprierii pentru cauză de interes public. Mai mult, procedura de achiziție a fost lipsită de transparență, iar prețul terenului a fost umflat chiar de Primărie.
Sunt câteva dintre motivele pentru care Prefectura Capitalei a atacat la Tribunalul București hotărârea Consiliului General al Municipiului București (CGMB) care a dat undă verde Primăriei Generale să plătească uriașa sumă de 50 de milioane de euro din banii bucureștenilor pentru 4,6 hectare de teren din Parcul Verdi.
Oameni de bine din Primăria Capitalei au pus la dispoziția ziarului „Cetățeanul” acțiunea prin care Prefectura a atacat în instanță afacerea „Parcul Verdi”. Am înlăturat toate elementele ce ar fi putut duce la identificarea sursei care ne-a furnizat documentul incriminator la adresa Primăriei Capitalei.
Principalul beneficiar al acestei afaceri penale este un infractor dovedit. Fost acţionar al clubului Dinamo, Dragoș Săvulescu s-a erijat în reprezentantul tuturor proprietarilor terenurilor din Parcul Verdi, pe care Primăria Capitalei urmează să le cumpere.
La începutul lunii februarie 2019, Săvulescu a fost condamnat definitiv de Înalta Curte la 5 ani de închisoare cu executare în dosarul retrocedărilor ilegale din Constanţa. Pentru că a fugit din țară, el a fost dat în urmărire de poliţie, iar pe numele său a fost emis un mandat internațional de arestare.
Jaful de la Parcul Verdi. Urgență… și nu prea
Primăria Capitalei a invocat urgența pentru a cumpăra terenurile din Parcul Verdi la un preț exorbitant, în loc să aplice procedura exproprierii pentru cauză de utilitate publică.
„Consiliul General al Municipiului Bucureşti nu a respectat procedura prevăzută de Legea nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, act normativ cu caracter special. (…) Opinia exprimată de Primăria Municipiului Bucureşti prin adresa nr. 26077/08.11.2018 înregistrată la Instituţia Prefectului Municipiului Bucureşti sub nr.22010/15.11.2018, potrivit căreia «exproprierea ar fi fost o procedură greoaie, de lungă durată», cu precizarea că «dacă s-ar fi urmat paşii prevăzuţi de lege trebuia delimitat coridorul de expropriere, aprobați indicatorii tehnico economici (..) întocmirea documentațiilor tapo-cadastrale», acreditează ideea unei urgenţe (fără a o defini şi fără a exista, în realitate), în încercarea de a justifica neaplicarea prevederilor legale. De altfel, hotărârea a fost adoptată într-o şedinţă extraordinară, fără ca obiectul acesteia să justifice introducerea proiectului pe ordinea de zi a unei astfel de şedinţe”, a arătat Prefectura în acțiunea depusă în instanță.
„Incertitudinea creată faţă de modul în care a fost efectuat raportul de evaluare, şi nu în ultimul rând motivele pe care pârâtul a înţeles să le invoce pentru nerespectarea legii, nu justifică în nici un fel neaplicarea procedurii de expropriere, mai ales în acest caz în care se invocă utilitatea publică, interesul cetăţenilor şi care implică cheltuirea banului public pentru executarea lucrărilor de conservare sau de amenajare a unor spaţiilor verzi”, se subliniază în document.
„Sperietoarea” Primăriei Capitalei: Contravaloarea lipsei de folosință
Un alt pretext folosit de Primăria Capitalei pentru a cumpăra o parte din Parcul Verdi a fost acela de a evita plata contravalorii lipsei de folosință a terenurilor, cerută de Dragoș Săvulescu în instanță. Numai că afaceristul nu avea un titlu executoriu în acest sens, procesul judecându-se își în prezent. Ultimul termen stabilit de către instanță este chiar data de astăzi.
„Raportul de specialitate întocmit în 06.06.2018 invocă existenţa unui dosar pe rolul instanţelor de judecată prin care proprietarii solicită municipiului Bucureşti plata unor sume reprezentând contravaloare lipsă de folosinţă pentru perioada noiembrie 2011-ianuarie 2015, menţionând că s-a pronunţat Sentinţa civilă 1404/04.11.2016 în dosarul nr.1594/3/2015 (care nu era definitivă nici la acea dată, nici la data prezentei). Următorul termen stabilit în cauză este pentru data de 15.04.2019”, arată Prefectura Capitalei.
Prețul terenurilor, umflat la solicitarea Primăriei
Prefectura Capitalei a reclamat că achiziţia s-a hotărât la preţul calculat conform unui raport de evaluare care nu a fost întocmit conform standardelor. Astfel, deși prețul terenurilor trebuia calculat după mai multe grile, în funcție de categoria de folosință, expertul care a făcut evaluarea la tariful cel mai mare.
„Prin raportul de expertiză efectuat în cauză conform dispoziţiilor art.22 al.3 din Legea nr.225/2010 se arată că valoarea de circulaţie a terenului este de 59.108.196 Euro, echivalent a 274.126.080 lei. Pentru acest raport, a fost folosit studiul de piaţă pentru anul 2018 utilizat de birourile notariale, unde terenurile sunt identificate astfel: Giuseppe Verdi nr .2 bis (zona 35-B2) şi Gh.Ţiţeica nr.143- 147 (zona 35-Bl ). Referitor la această încadrare, deşi în raport se reţine că destinaţia/întrebuinţarea terenurilor este, cel puţin în parte, de alei de acces, drumuri, căi de comunicaţii etc, caz în care preţul ar fi de 642 euro/mp în cazul zonei 35-B2 şi de 271 euro/mp în cazul zonei 35-Bl , totuşi întreaga suprafaţă de teren a fost evaluată la cea mai bună categorie de folosinţă, respectiv teren liber (unde preţul este pentru zona 35-B2 1 de 310 euro/mp iar pentru zona 35-Bl de 1,074 euro/mp), evaluatorul luând în considerare cea mai bună utilizare pentru proprietate”, se arată în document.
Mai mult, Prefectura susține că umflarea prețului terenurilor s-ar fi făcut chiar la solicitarea Primăriei Capitalei, expertul atrăgând atenția că evaluarea nu reprezintă valoarea de piață sau valoarea justă.
„În RAPORTUL de evaluare se specifică faptul că «VALOAREA DETERMINATĂ ÎN PREZENTA LUCRARE NU REPREZINTĂ
VALOAREA DE PIAŢĂ SAU VALOAREA JUSTĂ, astfel că acest raport
nu poate fi supus standardelor de evaluare în vigoare la data evaluării, ci reprezintă o abatere de la standarde». Se subliniază, chiar, că NU RESPECTĂ STANDARDELE DE EVALUARE A BUNURILOR, ediţia
2018, fiind întocmit CONFORM CERINŢELOR CLIENTULUI, adică Primăria Municipiului Bucureşti”, acuză Prefectura Capitalei.
Procedura de achiziție, lipsită de transparență
Prefectura a acuzat și lipsa de transparență a procedurii de achiziție.
Cât priveşte Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, aceasta stabileşte regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenţei decizionale în cadrul autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. (…) Având în vedere obiectul actului administrativ adoptat, (…) se impunea participarea activă a cetăţenilor în procesul de luare a acestei decizii, asigurându-se gradul de transparenţă necesar, în aşa fel încât toate persoanele interesate să o cunoască încă din faza de proiect, iar procedura de emitere şi de executare a deciziei administrative să fie deschisă, coerentă şi corectă”, se precizează în cererea depusă la instanță.
Hotărâre „după ureche”
Prefectura Capitalei a mai arătat că hotărârea CGMB a fost adoptată şi cu „neîndeplinirea obligaţiilor de efectuare a unei cercetări prealabile prin care să se stabilească dacă există elemente care să justifice interesul local, avantajele economico-sociale, ecologice sau de orice natură care susţin necesitatea achiziţiei”.
Totodată, „hotărârea a fost adoptată cu nerespectarea aprobării prealabile a indicatorilor tehnico-economici ai lucrărilor de interes public, pe baza documentaţiei tehnico-economice aferente, a amplasamentului, a sursei de finanţare, de către expropriator prin Hotarârea Consiliului General, prejudiciindu-se prin această operaţiune bugetul Municipiului Bucureşti”.
Cetățeanul TV
