Cine sunt jupânii din penitenciare. Clasele sociale din închisori

0
803
Penitenciarul Rahova

După ce sunt condamnaţi sau arestaţi preventiv, şefii clanurilor mafiote duc în detenţie o viaţă mai bună decât a multor români cinstiţi.

Mai multe pachete de acasă, statutul de şef peste toţi deţinuţii şi obligaţia celorlalţi de a-i saluta şi de a le arăta respect exagerat. Pe scurt, acestea sunt o parte dintre avantajele pe care le au în penitenciare interlopii de top. Printre cei mai cunoscuţi capi ai mafiei autohtone care au ajuns după gratii îi amintim pe fraţii Sile şi Nuţu Cămătaru, Ioan Clămparu, Sandu Geamănu sau Florin Pârjol „Ghenosu”.

Şefi de sindicat

Fie că au fost închişi la penitenciarul din Giurgiu, Aiud, Rahova sau Jilva interlopii au reuşit în foarte scurt timp să devină „liderii de sindicat” ai deţinuţilor. Mai exact, odată ajuns un mafiot după gratii „ceilalţi condamnaţi nu mai pot face scandal sau petiţii la adresa condiţiilor din unitatea de detenţie fără acordul celui are le-a devenit peste noapte lider. Dacă acesta nu vrea scandal, nimeni nu are voie să fie nemulţumit”, a explicat un gardian de la un penitenciar din provincie.

Acest lucru a fost confirmat şi de revoltele de anul trecut din sistemul penitenciar. Răscoala deţinuţilor a plecat din Penitenciarul Iaşi, unde protestarii au fost ghidaţi de doi interlopi de top, Ioan Clămparu şi Adrian Corduneanu, după cum reiese dintr-un raport al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP). După oprirea revoltei, cei doi interlopi au fost mutaţi în alte închisori pentru că la Iaşi autoritatea gardienilor era zero, iar ei deveniseră lideri supremi peste deţinuţi.

Statutul de jupân

În puşcării sunt patru clase sociale. Interlopii de top au poziţia de jupâni în ierarhia socială de după gratii şi se află în vârful piramidei, apoi vin cei denumiţi „şmecheri”.

Pe treapta a treia se află condamnaţii cu titlul de „impresie” şi pe ultima treaptă socială se află cei catalogaţi drept „fraierii”. Aşa reiese din rapoartele Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor legate de condiţiile din închisori. De asemenea, din rapoartele specialiştilor mai reiese că Sandu Geamănu şi Sile Cămătaru au stat în celule cu apropiaţi sau cu deţinuţi care aveau obligaţia să le asigure protecţia şi toate cele de trebuinţă.

De altfel, aceste informaţii au fost confirmate şi de celebrele poze pe care Sandu Geamănu le-a făcut în celula din închisoare. Din imagini se poate observa şi modul în care mafia autohtonă face sport după gratii: un coleg de celulă de-al interlopului care stă întins pe pat, ridica de la piept o uşă pe care stă comod un alt deţinut.

Salutul

Un fost deţinut de la Rahova a povestit că deţinuţii au obligaţia de a-i saluta pe interlopii de top atunci când trec pe culoare sau când ies în curte la aer. Chiar dacă nu li se răspunde la salut, condamnaţii au responsabilitatea de a saluta. Lipsa salutului poate fi un semn de lipsa de respect. Mâncare pe numele altora Pentru a nu se lovi de constrângerile din penitenciare, unde mâncarea este de obicei proastă, interlopii de top beneficiază de mai multe pachete de la familii. Asta deşi, conform regulamentului, fiecare deţinut are dreptul doar la un pachet cu alimente pe lună în limita a zece kilograme. Însă, această regulă este fentată prin faptul că pachetele sunt aduse pe numele altor deţinuţi.

Chiar în această vară, sindicaliştii din penitenciare i-au cerut ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, demiterea conducerii de la închisoarea Poarta Albă pentru favorizarea infractorilor VIP şi abuzuri comise asupra angajaţilor. Pe lista celor care ar fi beneficiat de gratulaţii din partea conducerii închisorii, din judeţul Constanţa, se numără George Becali, Victor Becali, Gabriel Alexandrescu, Ioan Becali şi Cristian Borcea.

De altfel, încă de anul trecut ministrul Justiţiei a trimis inspectori în control la penitenciarul Poarta Albă, iar în urma verificărilor s-a constatat că George Becali de exemplu, unul dintre deţinuţii favorizaţi, ar fi fost trimis să muncească la academia de fotbal a finului său, Gheorghe Hagi. Corpul de Control a găsit nereguli şi în modul în care deţinuţii s-au documentat înainte de elaborarea lucrărilor ştiinţifice.

Unii ar fi cerut cărţi care nu aveau legătură cu tema pe care o abordau, alţii nu au scris nicio fişă cu bibliografia din care s-au inspirat. Numele lui Ioan Becali apare şi el în raportul Ministerului Justiţiei. El ar fi muncit aproape 200 de ore şi ar fi scris trei cărţi. După ce le-au analizat şi au cerut mai multe înscrisuri conducerii penitenciarului, experţii au descoperit altceva. „Se conturează suspiciuni rezonabile cu privire la o redactare anterioară a acestei lucrări de o altă persoană, din afara mediului penitenciar”, se precizează în raportul Corpului de Control al Ministerului de Justiţie.

LĂSAȚI UN MESAJ


*