Parlamentarii, miniştrii, prefecţii sau primarii nu pot avea PFA, a decis marţi Curtea Constituţională, care a admis, astfel, sesizarea de neconstituţionalitate formulată de preşedintele Klaus Iohannis.
Anunţul a fost făcut la finalul şedinţei, de către preşedintele CCR, Valer Dorneanu. Curtea Constituţională a fost sesizată de preşedinte asupra acestei legi pe 18 ianuarie.
La data de 30 decembrie 2017, Parlamentul a transmis preşedintelui, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.
Legea supusă controlului Curţii Constituţionale are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 161/2003 în sensul eliminării incompatibilităţii funcţiilor de deputat, senator, membru al Guvernului, prefect, subprefect, primar, viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, cu calitatea de comerciant persoană fizică (PFA).
Preşedintele consideră că, prin modul în care a fost adoptată, dar şi prin conţinutul normativ, această lege este neconstituţională întrucât încalcă prevederile art. 1 alin. (3), ale art. 11 alin. (1), ale art. 65 alin. (2) lit. j), ale art. 75 alin. (1) şi alin. (5) raportat la art. 105 alin. (2) şi ale art. 148 alin. (4) din Constituţie.
Şeful statului precizează că, având în vedere că se reglementează într-o materie ce ţine de statutul deputaţilor şi al senatorilor, actul normativ ar fi trebuit adoptat în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului. Or, legea a fost respinsă în integralitatea ei de Senat în şedinţa din data de 27.11.2017 şi adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din data de 20.12.2017.
În ceea ce priveşte funcţia de membru al Guvernului, preşedintele aminteşte că art. 105 din Constituţie reglementează incompatibilităţile, prevăzând la alin. (2) că alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică. De aceea, spune preşedintele, Senatul ar fi trebuit să fie Cameră decizională. Or, legea dedusă controlului de constituţionalitate a fost dezbătută de Senat în calitate de primă Cameră sesizată – fiind respinsă – şi adoptată de către Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională.
”Prin eliminarea incompatibilităţii unor funcţii sau demnităţi publice cu calitatea de comerciant persoană fizică, legea dedusă controlului de constituţionalitate – diminuează standardele de integritate, aducând atingere statului de drept consacrat de art. 1 alin. (3) din Constituţie”, subliniază Klaus Iohannis.
Cetățeanul TV
