De pe strada Fabrica de Chibrituri din Sectorul 5, dacă de uiti puțin în sus, în vârful dealului Filaret și în apropierea Parcului Carol, vezi singurul hotel românesc inclus în topul de lux al revistei americane Condé Nast Traveler și unicul de 5 stele din România clasificat „compatibil cu gradul de Securitate 0”.
Aici au fost cazați Beyonce, Nicholas Cage, membrii trupei Deep Purple, Enrique Iglesias, Prinţesa Moștenitoare a Principatului Lichtenstein-Sophie, Nicolas Cage, secretarul general al Naţiunilor Unite Ban Ki-moon, președinţi de stat, emiri, primari de mari metropole, aristocraţi din toată lumea etc.
Citește și Locul în care au trăit și se odihnesc soții Davila. La pas prin Sectorul 5
Hotelul poartă numele palatului care-l găzduiește, Suter, construit între anii 1902 și 1906, în stil neoclasic cu influențe brâncovenești, de către arhitectul elvețian Gustav Adolf Suter, un apropiat al Regelui Carol I al României.
La 1846, potrivit planului Bucureștilor întocmit de maiorul rus Borroczyn, zona dintre Dealul Filaret și Podul Calicilor (viitoarea Calea Rahovei) era una cu dealuri acoperite de vii și mlaștini, proprietatea vicontelui francez Louis Antoine de Grammont.
În materialul „Istoria bijuteriei de arhitectură de pe vârful dealului Filaret”, realizat în cadrul „București-Centenar”, arhitectul Ruxandra Nemțeanu arată că, între 1892 și 1916, Gustav Adolf Suter, devenit proprietarul Dealului Filaret şi al reşedinţei ridicate în zona nordică a dealului, „s-a implicat consecvent în amenajarea urbanistică şi edilitară a zonei, transformând-o într-un cartier luxos, datorită tranzacțiilor imobiliare și antreprenoriale pe care le tutela împreună cu asociații săi din Societatea Anonimă Suter pentru întreprinderi și construcțiuni”.
Expoziția Generală Română
În 1890, Regele Carol I a hotărât amenajarea zonei din apropierea Mitropoliei și asanarea mlaștinilor din jurul Dealului Filaret în vederea amenajării a viitorului parc ce urma să găzduiască Expoziția Generală Română, dedicată serbării a 40 de ani de domnie și a 25 de ani de la încoronare și care arăta lumii realizările economice, sociale și culturale alături de marile succese militare și politice dobândite de e sub conducerea Sa.
Pentru această lucrare uriașă, Regele Carol I a invitat la București doi prieteni ai săi: Édouard Redont, arhitect peisagist, și Gustav Adolf Suter.
Lucrările de amenajare ale Parcului Carol și a întregii zone din jur în vederea marii Expoziții Generale a României s-au desfășurat între anii 1900 și 1906, an în care, la 6 Iunie, Expoziția a și fost inaugurată de Familia Regală a României, Regina Elisabeta tăind lanțul de flori pregătit pentru ceremonie.
Suter și-a inaugurat palatul odată cu Expoziția, găzduind cele mai rafinate întâlniri și petreceri, oaspeți din toată lumea, figuri princiare, nobili sau vizitatori ai expoziției, dar și cele mai prestigioase persoanalități ale Bucureștiului de început de secol.
Palatul Suter a devenit astfel un loc renumit și apreciat de întâlnire al elitelor vremii și ale celor mai rafinați oaspeți ai capitalei Micului Paris.
După moartea Regelui Carol I în 1914 și pierderea soției sale, Elise Cremer-Suter în 1916, arhitectul vinde reședința și se întoarce în Elveția.
De la amantă la comuniști via KGB
Noul proprietar, un bancher grec, a făcut cadou micul palat amantei sale franțuzoaice.
Ulterior, palatul schimbă mai mulți proprietari, sfârșitul celui De Al Doilea Război Mondial pierzându-și destinația de locuință, după ce a fost naționalizat de regimul comunist.
A fost, pe rând, Centrul de operațiuni MGB/KGB pentru o scurtă perioadă de timp, sediul Partidului Comunist, apoi al ICRAL Sector 4 până în 1991, când a fost revendicat de către moștenitorii de drept, fiind retrocedat în 2001.
O nouă viață
În 2003, clădirea a fost cumpărată cu un milion de dolari de Adrian Petre, fost angajat la un hotel de lux din New York, care a realizat că turiștii de lux care ajungeau în țară aveau de ales între mai multe hoteluri de cinci stele, însă nu exista niciunul cu adevărat exclusivist.
A deschis hotelul în 2007, după o investiție totală de șase milioane de euro.
Fiecare dintre cele 17 camere arăta altfel, iar mobilierul a costat 1,5 milioane de euro. Doar candelabrul uriaș din hol, înalt de patru etaje, costase peste 100.000 de euro.
Tarifele de cazare erau și ele exclusiviste – 450 de euro pe noapte, de trei ori mai mari decât la cele mai scumpe hoteluri din București.
Firma lui Adrian Petre a intrat în insolvență, iar hotelul în executare silită.
Omul de afaceri timișorean Vasile Albulescu a cumpărat clădirea, în 2015, la licitația organizată de executor, moment în care hotelul era închis de câțiva ani.
Acesta a refăcut totul, de la mobilier, izolații electrice și până la tencuială. A adus profesioniști pentru fiecare domeniu, cei mai mulți din afara țării. Pentru fațadă și exterioare a avut doi restauratori italieni.
Misiunea Centrului Cultural și de Tineret Sector 5
Centrul Cultural și de Tineret Sector 5 are rolul de a identifica și aborda nevoile culturale ale comunității reprezentate, de a susține proiecte, manifestări și activități culturale locale și de a fi, în general, un catalizator cultural comunitar – permițând formarea și consolidarea unei identități culturale locale.
Promovarea interacțiunii culturale între grupuri diferite provenind atât din interiorul, dar mai ales din exteriorul comunității în vederea susținerii toleranței culturale, a dialogului și a solidarității, dar și a asigurării permisibilității comunicative între diferitele medii socio-culturale, țintind spre dizolvarea problemelor etnice și sociale prin cultivarea spiritului civic;
Protejarea și susținerea libertății de creație, înțeleasă ca drept la exprimare artistică (materializarea într-o formă artistică a unei opinii/poziționări față de anumite lucruri/fapte/acțiuni), în conformitate cu art. 33 al Constituției României și a normelor internaționale, pentru perfecționarea și formarea tinerilor în domeniile artistice și asigurarea performanței în creativitate, cultură și educație, dar și pentru validarea expresivității artistice și dezvoltarea culturală și artistică multivalentă;
Susținerea accesului liber și a oportunităților egale la cultură, sport și educație continuă, oferind condițiile necesare însușirii valorilor, exprimării artistice libere și participarii la manifestări și programe culturale, de dezvoltare, creative și educaționale, crescând gradul de acces și participarea cetățenilor la viața culturală.
Cetățeanul TV
