Curtea de Casaţie din Italia a decis sâmbătă predarea lui Ionel Arsene autorită?ilor din România, a anun?at ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu.
CITEŞTE ŞI: Alina Gorghiu, anunț despre voucherele pentru victimele infracțiunilor
Conform acesteia, hotărârea este definitivă, iar Ionel Arsene va fi predat în scurt timp autorită?ilor din ?ară. Imediat decizia a fost salutată de ministrul Justi?iei, Alina Gorghiu ?i de procurorul-?ef al DNA, Marius Voineag. Numai că avoca?ii fostului pre?edinte al CJ Neam? sus?in că acesta nu poate fi extrădat în ciuda deciziei instan?ei supreme din Italia pentru că ar suferi de grave probleme neurologice ?i un risc ridicat de sinucidere. Ei cer acum de urgen?ă CEDO să blocheze extrădarea clientului lor.
Avoca?ii, avocatul profesor Alfredo Gaito ?i avocatul Mario Antinucci, sus?in că Ionel Arsene, rezident în Italia de peste cinci ani, nu poate fi extrădat, relatează Corriere della Calabria care relatează pe larg Cazul fostului ?ef al CJ Neam? fugit în Italia după condamnarea definitivă.
„Încălcarea gravă a legisla?iei interne ?i europene – subliniază avoca?ii – în contrast cu regulile Procesului Echitabil European sub aspectul încălcării art. 2, 3, 6 ?i 8 CEDO, integrează detaliile nulită?ii sentin?ei atacate în temeiul art. 18 bis, co. 2, bis, Legea 22 aprilie 2005, nr. 69, în partea în care nu a constatat re?edin?a legitimă ?i efectivă a recurentei, în mod continuu, timp de cel pu?in cinci ani în Italia, în aplicarea recentelor modificări legislative introduse în Italia prin Legea 10 august 2023, nr. 10, precum ?i jurispruden?a internă recentă a Cur?ii Constitu?ionale ?i a Cur?ii de Casa?ie.
E?ecul Cur?ii de Apel de a verifica problemele reale ale lui Arsene în Italia, a?a cum demonstrează motivarea Cur?ii de Apel din Bari cu deduc?ii logice extrem de conjecturale, ridică îndoieli cu privire la riscul actual de persecu?ie politică a lui Ionel Arsene. „Mai mult – continuă Gaito ?i Antinucci – extădarea contrastează cu scopul reeducativ al pedepsei întrucât executarea în străinătate a pedepsei aplicate unei persoane care ?i-a stabilit ferm rela?iile familiale ?i sociale în Italia ajunge să împiedice reintegrarea socială a individului. la sfârşitul executării pedepsei şi deci scopul reeducativ către care trebuie să vizeze sancţiunea”.
Ionel Arsene ar suferi de patologii grave, inclusiv neuro-psihiatrice
Arsene suferă de patologii grave, inclusiv neuro-psihiatrice, iar acest lucru a fost constatat ?i documentat de consultan?ii apărării, dr.Nicol? Falchi Delitala , medic neuro-psihiatru la Spitalul S. Giovanni din Roma, dr. Roberta Russo , psiholog criminalist din Roma, specialist în observare ?tiin?ifică ?i tratament în circuitele penitenciare, Dr. Gian Francesco Mureddu, medic specialist cardiolog la Spitalul S. Giovanni din Roma. „Totu?i – subliniază întotdeauna avoca?ii – este ignorat de Curtea de Apel Bari care nu a dispus o expertiză, de?i sunt îndeplinite cerin?ele legale.
Curtea de Apel Bari a dedus sumar depunerea de rapoarte psihiatrice de către dr. Nicol? Falchi Delitala la pagina 3, alin. 1.9 din teza: « … În a?teptarea procesului de sesizare, în interesul destinatarului, apărătorul a prezentat rapoarte psihiatrice, cu documenta?ie sanitară anexată, eliberate de o structură publică (ASLRM 2) în care a pus în eviden?ă persoana lui Ionel Arsene datorita procesului suferit in Romania si considerat in mod sumar nedrept de acesta, afectiune clinica care integreaza cele cinci criterii de diagnostic necesare pentru diagnosticarea Tulburarii Depresive Majore severe cu caracteristici melancolice conform DSM5 – TR 2022 si prezinta risc crescut de sinucidere in caz de acceptare a cererii de predare (citim textual în raportul din 04.09.2023: … Riscul de sinucidere este foarte mare ?i ar cre?te exponen?ial în cazul extrădării… ) „.
Ulterior în propozi?ie citim: « … Condi?iile de sănătate ale lui Ionel Arsene , astfel cum sunt documentate, vor fi protejate de sistemul de sănătate al statului membru emitent, având asigurat în acest punct prin informa?iile men?ionate mai sus, din care se pare că structurile penitenciare implicate garantează asistenţă psihiatrică deţinuţilor… „.
Prin urmare, Curtea de Apel Bari, în loc de o evaluare efectivă a împrejurării deduse în sus?inerile apărării, a „lichidat” elementul investigativ al stării de sănătate a lui Ionel Arsene cu modalită?ile de referire la informa?iile comunicate de statul solicitant, realizându-se astfel substan?a egalitatea condi?iilor de sănătate ale extradinului în ceea ce prive?te protec?ia inframurală în penitenciar, în contrast deschis cu regulile Procesului Echitabil de extrădare împărtă?ite acum în literatura de specialitate ?i jurispruden?a internă ?i suprana?ională (articolele 111 din Constitu?ie, 2, 3 ?i 6 CEDO).
Dacă, în fapt, predarea persoanei solicitate l-ar expune unor riscuri similare, executarea ei efectivă ar fi incompatibilă cu dreptul persoanei respective de a nu suferi tratamente inumane sau degradante, consacrat de art. 4 din Carta drepturilor fundamentale a UE (CDFEU, punctele 39-41).
Totul în vederea echilibrării motivelor de salvgardare a sănătă?ii persoanei solicitate – care face obiectul protec?iei atât în ??sistemul constitu?ional na?ional, în temeiul art. 2 ?i 32 din Constitu?ie, precum ?i în sistemul juridic al Uniunii, în temeiul art. 3, 4 ?i 35 CDFEU – precum ?i „interesul în urmărirea penală a infractorilor suspecta?i, în constatarea răspunderii acestora ?i, dacă va fi găsit vinovat, în asigurarea executării pedepsei împotriva acestora” în spa?iul juridic european.
„Riscul de sinucidere a fost ignorat”
Ce au decis magistraţii
Curtea de Apel din Bari – spun mereu avoca?ii lui Ars?ne – a afirmat doar existen?a asisten?ei medicale în închisorile din România, dar a ignorat complet ceea ce au indicat cu bună ?tiin?ă consultan?ii cu privire la riscul de sinucidere în caz de extrădare. Mai mult, documenta?ia produsă de apărare privind situa?ia penitenciarului din România ?i gestionarea îngrijirilor medicale, complet ignorată de către Tribunalul Teritorial, ridică serioase îndoieli cu privire la închisoarea ?i tratamentul medical acordat de?inutului, demonstrând cum România nu este nicidecum un model. de cele mai bune practici penitenciare . , cu aceasta, încălcarea articolelor. 2 ?i 3 CEDO, dreptul la via?ă ?i interzicerea torturii. Pe de altă parte, odată constatate toate condi?iile care legitimează livrarea, precum ?i absen?a cauzelor impiedicatoare potrivit articolelor. 18 ?i 18-bis din legea nr. 69 din 2005, Curtea de Apel ar fi trebuit să aprecieze eventuala existen?ă a unei situa?ii de boală gravă a persoanei solicitate, precum ?i „ motive serioase ?i dovedite de a crede că [predarea] ar expune persoana în cauză la un risc real de reducere semnificativă a speran?ei sale de via?ă sau de deteriorare rapidă, semnificativă ?i ireparabilă a stării sale de sănătate ” (Curtea de Justi?ie, hotărârea EDL 2022).
În situa?ia în care Curtea constată existen?a efectivă a acestor condi?ii, trebuie – după cum s-a stabilit, din nou, în al doilea paragraf al dispozitivului hotărârii EDL7 – să suspende decizia de predare ?i „să îndemne autoritatea judiciară emitentă să transmită orice informa?ie referitoare la condi?iile în care se are în vedere urmărirea sau re?inerea persoanei respective, precum ?i posibilită?ile de adaptare a acestor condi?ii la starea de sănătate a persoanei pentru a preveni materializarea unui astfel de risc”, conform metodelor. stabilit de art . 16 din legea nr. 69 din 2005 ?i deja folosită de cur?ile de apel pentru a efectua verificări asupra existen?ei efective a unui „ risc concret de tratament inuman sau degradant” ca urmare a situa?iilor de supraaglomerare a penitenciarului din statul emitent, în conformitate cu Aranyosi ?i Caldararu. hotărâre, sau a unui „risc real de încălcare a dreptului fundamental la un proces echitabil „, în conformitate cu hotărârea LM.
«Odată epuizate căile interne de recurs – scriu avoca?ii – se poate concluziona, dincolo de cererea asiguratorie, încălcarea procesului echitabil în temeiul art. 6 CEDO pentru că Curtea a respins problema constitu?ionalită?ii sanc?ionând definitiv compromisul dreptului la apărare precum ?i încălcarea dreptului la judecată ?i control efectiv în contrast clar cu art. 111 din Constitu?ie Întrucât sunt îndeplinite toate condi?iile legale pentru probarea compromisului ireparabil al dreptului despre care se pretinde că ar fi fost încălcat în cursul procesului sau în perspectiva instituirii acestuia, Curtea Europeană este rugată să dea curs solicitării lui Ionel Arsene cu avocatul. prof. Alfredo Gaito ?i avocatul.
Mario Antinucci a formulat o cerere la CEDO în temeiul art. 39 din Regulament, să ac?ioneze de urgen?ă în solu?ionarea recursului ?i să dispună măsuri excep?ionale „ ad interim ” pentru suspendarea sentin?ei Cur?ii de Apel Bari din 12 octombrie 2023 care a acceptat mandatul european de arestare pentru a evita consecin?ele. ireversibilă pentru sănătatea ?i siguran?a solicitantului”.
Condamnarea lui Arsene
Fostul preşedinte al CJ Neamţ, Ionel Arsene, a fost condamnat definitiv, pe 10 martie, de Curtea de Apel Braşov, la 6 ani şi 8 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.
Iniţial, în aprilie 2022, Arsene primise la instanţa de fond (Tribunalul Braşov) o condamnare de 8 ani şi 4 luni, pedeapsă scăzută de Curtea de Apel Braşov la 6 ani şi 8 luni.
CA Braşov a mai decis confiscarea de la şeful CJ Neamţ a sumelor de 80.000 euro şi 80.000 lei.
Ca pedeapsă accesorie, Ionel Arsene nu are mai are dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de a alege şi dreptul de a ocupa o funcţie de conducere sau de a exercita atribuţii de conducere în cadrul vreunui partid, formaţiune sau alianţă politică din România pe o perioadă de cinci ani după ce execută condamnarea.
Acuza?iile DNA
Ionel Arsene a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în anul 2018, pentru trafic de influenţă, infracţiune săvârşită în 2013, în perioada când acesta era deputat.
Pentru ce este acuzat
Conform DNA, în cursul anului 2013, Ionel Arsene, în calitate de deputat şi preşedinte al organizaţiei judeţene Neamţ a PSD, ar fi primit de la o persoană (martor în cauză) suma de 100.000 euro, pentru a-şi folosi influenţa pe care a lăsat să se creadă că o are asupra unor persoane din conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate, în scopul de a se constata nerespectarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor în cazul unei persoane care, la acea vreme, avea funcţie de conducere în administraţia locală.
Concret, Ionel Arsene s-a înţeles cu Gheorghe Ştefan, zis „Pinalti”, fost primar al municipiului Piatra Neamţ, pentru a „scăpa” de preşedintele CJ Neamţ de la acea vreme, Culiţă Tărâţă.
Gheorghe Ştefan i-ar fi dat lui Arsene 100.000 de euro, bani care trebuiau să ajungă la şeful ANI, în schimbul declarării lui Culiţă Tărâţă în stare de incompatibilitate şi conflict de interese. Arsene a primit banii într-un restaurant din Bucureşti.
Înţelegerea dintre cei doi nu a fost respectată, astfel încât Gheorghe Ştefan şi-a cerut banii înapoi, însă nu i-a primit, astfel încât el l-a denunţat pe Arsene la DNA.
Ulterior, Arsene i-a propus lui Gheorghe Ştefan să-i dea o parte din bani sub forma unui contract de construire a unei şcoli într-o comună din Neamţ, contract atribuit unui apropiat al lui „Pinalti”.
Cetățeanul TV
