Președintele Senatului Universității de Agronomie din București, Alexandru Șonea, găsit spânzurat în biroul său, a fost implicat în celebrul dosar Băneasa.
Alexandru Șonea este cel care a cedat presiunilor procurorului DNA Nicolae Marin pentru ca Universitatea să reclame un așa-zis prejudiciu în dosarul Băneasa, prejudiciu care nu a fost dovedit niciodată, și și-a convins colegii să voteze în favoarea acestei decizii.
Surse apropiate anchetei susţin că profesorul Șonea nu a lăsat niciun bilet de adio în care să îşi explice gestul. În plus, spun colegii săi nimic din ce s-a petrecut în ultimele zile nu ar fi dat de înţeles că preşedintele Senatului Universităţii Agronomice nu ar mai vrea să trăiască.
CITEȘTE ȘI Dinamita din dosarul Băneasa. Legea trecută sub tăcere de toți judecătorii
Profesorul Alexandru Șonea a cedat presiunilor DNA
Profesorul universitar Alexandru Șonea ocupa aceeaşi funcţie şi în 2012, atunci când Senatul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV) a decis să se constituie parte civilă în dosarul Băneasa.
Chiar profesorul Șonea a condus ședința Senatului USAMV din 27 iulie 2012, insistând alături de avocatul universității ca membrii forului să voteze pentru solicitarea făcută de DNA.
Ziarul Cetățeanul vă prezintă înregistrarea video a ședinței, în care președintele Senatului USAMV le-a transmis colegilor săi amenințarea făcută de procurorul Nicolae Marin: dacă nu vor vota solicitarea DNA ar putea fi anchetați chiar ei de procurorii anticorupție!?!
Pretențiile DNA
Cu 10 zile înainte de ședință, pe 17 iulie 2012, procurorul Nicolae Marin ceruse USAMV să se constituie parte civilă în dosarul Băneasa, care legitima, practic, raportul „specialistului” DNA (cel cu 10 neconformități majore!) privind așa-zisul prejudiciu adus Universității în urma asocierii cu Băneasa Investments SA.
„Vă solicităm să ne comunicați cuantumul sumei cu care vă constituiți parte civilă în cauza (…) concluziile rezultate în urma raportului de constatare întocmit de specialiștii din cadrul DNA rezultă că s-a cauzat universității un prejudiciu în valoare de 184,7 milioane USD”, se arăta în adresa DNA trimisă Universității.
Mai mult, procurorul DNA Nicolae Marin, culmea, cel care avea să ajungă șef la Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție!?!, s-a deplasat personal la Universitate, după cum a mărturisit la vremea respectivă președintele Senatului Alexandru Șonea, pentru a-i amenința pe profesori cu ancheta penală.
CITEȘTE ȘI Adevărul despre dosarul Băneasa. Erori judiciare orchestrate de un judecător internat la Psihiatrie
Președintele Senatului: „Nu e ușor să fii chemat la DNA…”
Așa s-a ajuns pe 27 iulie 2012, ca Senatul USAMV să se întrunască pentru a aproba prin vot cererea DNA. Ședința a fost prezidată de președintele Senatului, prof. univ. Alexandru Șonea, și rectorul Sorin Cîmpeanu, care l-au invitat la discuții și pe avocatul angajat de USAMV, Mircea Pârvu.
„Acum, o să votăm fiecare și fiecare o să-și spună punctul de vedere… au mai fost situații din astea în care pot să vă spun deschis, tot Senatul de la Cluj a fost chemat la parchet și fiecare a dat cu subsemnatul. Așa că cu atât mai mult trebuie să stăm fiecare să judecăm și să ne asumăm responsabilitatea… puteți să aveți orice altă propunere, dar dacă o aveți trebuie să o și argumentați, doresc așa pentru că sau suntem de acord cu propunerea făcută de Consiliul de administrație sau nu sunt de acord pentru că… Acum, să știți că nu e ușor să fi chemat la DNA și să… nu aș dori numănui să meargă acolo”, le-a spus profesorilor Alexandru Șonea.
„Dar dacă încercăm să tergiversăm… domnul avocat o să… Acum, o să vă spun un lucru din grădina proprie. Să știți că domnul procuror (n.r. Nicolae Marin) a fost pe aici, și a avut o discuție cu domnul rector și pe urmă m-a chemat și pe mine…”, a mai spus șeful Senatului.
La rândul său, avocatul Mircea Pârvu a băgat groaza în profesori, avertizându-i ce pot păți dacă nu fac pe placul DNA.
„Ce ne spune domnul președinte este legat de o chestiune concretă, care le-a fost comunicată de procuror și s-a povestit despre ceea ce se cheamă generic «favorizarea infractorului». Textul ăsta este 264 Cod penal și spune așa: «Ajutorul dat unui infractor fără o înțelegere stabilită înainte sau în timpul săvârșirii infracțiunii, pentru a îngreuna sau zădărnici urmărirea penală, judecata sau executarea pedepsei, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 7 ani». Lor asta le-a fost adusă la cunoștință, să cunoască teoretic și faptul că orice îngreunare a urmăririi penale, chiar dacă nu ai înțelegere făcută cu infractorul, se constituie ca și infracțiune separată pentru care răspund cei care săvârsesc această faptă. Pur și simplu semnalul de alarmă a fost tras, domnilor, asta este situația în care vă gășiți”, a spus avocatul.
Profesorul Alexandru Șonea a întărit afirmațiile avocatului: „Și se continuă cu 25 sau cu nu știu ce… că am început să învăț și Codul penal… așa se continuă, că dacă tot insiști în prostie și te tot opui și tergiversezi, din favorizarea infractorului devii inculpat sau autor. Adică, într-o zi ți se poate schimba imediat poziția și dintr-o fază ușoară de 3 luni la 7 ani poți să treci în ceva mai grav. De asta noi le-am grăbit… trebuie să hotărâm”.
Urmăriți înregistrarea video a ședinței
Comisia de la Universitate: „Nu rezultă niciun prejudiciu”
După votul din Senatul USAMV, prin decizia 49 din 23 ianuarie 2013, rectorul Universității Sorin Cîmpeanu a constituit o comisie de analiză a actelor aflate în contabilitatea USAMV și „orice alte documente considerate relevante”, „în vederea stabilirii existenței unui eventual prejudiciu creat în urma colaborării cu Băneasa Investments SA, precum și precizarea cuantumului acestuia în cazul în care există”.
Comisia a emis cinci documente separate, din care rezultă că nu s-a putut identifica existența vreunui prejudiciu.
Aceste documente au fost ignorate în procesul pentru stabilirea prejudiciului de către judecătorul Corneliu Bogdan Ion Tudoran, care trebuia să justifice condamnările grele cu închisoarea date tot de el în procesul penal.
Cetățeanul TV
