Risc de accident chimic major în estul Capitalei, băgat sub preș de autorități. Agenția de Protecția Mediului București este pe cale să reautorizeze, în vecinătatea unor zone rezidențiale, un depozit de substanțe chimice extrem de toxice.
Riscurile sunt recunoscute în documente oficiale!
Anchetă realizată de Cătălin Antohe și Sorin Ghica
Deși legislația europeană obligă amplasarea depozitelor de substanțe periculoase la o distanță sigură față de zonele locuite, autoritățile responsabile dau din umeri și merg înainte. Ba mai mult, dau dovadă că nu au învățat nimic din lecțiile trecutului. În 2015, pe platforma chimică cu pricina s-a produs un incendiu care putea duce la o catastrofă.
Risc de dezastru: blocuri, case, complexuri comerciale, licee și grădinițe
Compania Isovolta, care produce materiale electroizolante, deține o fabrică în estul Capitalei, în imediata vecinătate a unor cartiere rezidențiale. Pe lângă blocuri de locuințe, în zonă sunt grădinițe, școli (Liceul Internațional de Informatică), precum și numeroase complexuri comerciale – Centrul Comercial Auchan Pallady, Kaufland, Ikea, Jumbo etc.
Isovolta folosește în activitatea de producție substanțe chimice extrem de periculoase, din categoria celor toxice și cancerigene – precum metanol, fenol, formaldehida, rășini fenol-formaldehidice, plus substanțe inflamabile (diferiți solvenți) și periculoase pentru mediu (amestecuri de substanțe). În timp ce în Europa civilizată se fac eforturi pentru ca astfel de fabrici să fie scoase din orașe tocmai din cauza riscului imens pentru sănătatea și viața populației, în România este exact pe dos.
Agenția pentru Protecția Mediului Bucureşti (APM) intenționează să elibereze o nouă autorizație integrată de mediu pentru Isovolta deși în zona de risc maxim se află ansambluri rezidențiale. Luni, 2 august 2021, APM organizează o dezbatere publică pentru revizuirea autorizației integrate de mediu. Anunțul dezbaterii este bine dosit pe pagina de Internet a Agenției, putând fi găsit abia după deschiderea mai multor ferestre din pagină.
Platforma chimică Isovolta este obiectiv Seveso, conform Directivei europene adoptate în 2012, referitoare la accidentele majore cauzate de substanțele chimice periculoase.
Un accident chimic major îmbolnăvește și ucide populația din zonă. Ce spune Protecția Mediului?
Culmea, riscul producerii unei catastrofe este explicat chiar în documente oficiale! Fapt cu atât mai grav cu cât fabrica de chimicale este gard în gard cu un complex rezidențial.
Explozia rezervorului de formaldehidă al Isovolta din cauze externe va avea un efect cumulat prin dispersia toxică a acestei substanțe extrem de periculoase.
În 10 minute de la accident se produc vătămări ireversibile asupra celor aflați pe o rază de 1129 de metri și vătămări reversibile la 1346 metri.
La 30 de minute după accident, sunt estimate vătămări reversibile pe o rază de peste 3.5 kilometri, până peste bulevardul Nicolae Grigorescu și Autostrada București – Constanța și dincolo de salba de lacuri a Capitalei!
Un alt scenariul posibil la Isovolta este dispersia toxică produsă ca urmare a unei scurgeri de formaldehidă în cuva de retenție. În cazul acestui accident estimările sunt următoare:
mortalitate – 16 metri (în condițiile în care la 5 metri de gardul Isovolta sunt case!), vătămări ireversibile – 144 metri și vătămări reversibile – 956 metri.
Un alt accident posibil este incendiul generalizat pe întreaga suprafață a parcului de rezervoare (acetonă, butanol, apă cu butanol, metanol etc). Consecințele vor fi următoarele: mortalitate ridicată – până la 44 metri, vătămări ireversibile – 50 metri și vătămări reversibile – 61 metri.
Amplasarea în zona de pericol a ansamblurilor rezidențiale e recunoscută chiar de Isovolta. Astfel, în autorizația integrată de mediu care urmează a fi revizuită, se menționează la vecinătăți în partea de sud-vest: „grupuri de locuințe la aproximativ 5 m, str Drumul Gura Călmățui”.
Zonele în care se pot manifesta consecințele unui accident major, numite zone de impact, sunt descrise chiar de către autorități.
Pe cine protejează „Protecția Mediului”?
În 2015, Agenția pentru Protecția Mediului București a revizuit pe șest autorizația Isovolta, fără să anunțe populația din zonă și fără vreo consultare publică anterioară, așa cum prevedea în mod expres Legea 278/2013. Același act normativ spunea că, în situația în care autorizația de mediu a fost dată fără consultarea populației, aceasta este nulă! Evident că nu s-a întâmplat asta.
Mai mult decât atât, în 2016, atunci când în legislația românească a fost transpusă Directiva Seveso, autoritățile de mediu erau obligate să reexamineze autorizația Isovolta, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată până acum, în 5 ani de zile.
În această situație este legitimă întrebarea: Pe cine protejează „Protecția Mediului”?
Ce substanțe periculoase pentru populație se află pe platforma Isovolta
Depozitul Isovolta conține substanțe extrem de nocive pentru populație, iar în cazul unui accident consecințele ar fi dramatice. O spune chiar Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, cea care a făcut chiar un plan de măsuri în caz de accident pe platforma Isovolta. Iată substanțele folosite de fabrica de chimicale cu risc major pentru populație, așa cum sunt descrise chiar de către autorități:
Metanol – lichid și vapori foarte inflamabili; toxic în caz de înghițire; toxic în contact cu pielea; toxic în caz de inhalare; provoacă leziuni ale organelor.
Acetona – lichid și vapori foarte inflamabili; provoacă o iritare gravă a ochilor; poate provoca somnolență sau amețeală.
Butanol – lichid și vapori inflamabili; nociv în caz de înghițire; provoacă iritarea pielii; provoacă leziuni oculare grave; poate provoca iritarea căilor respiratorii; poate provoca somnolență sau amețeală.
Metiletilcetonă – lichid și vapori foarte inflamabili; provoacă o iritare gravă a ochilor.
Formaldehidă – toxic în caz de înghițire; toxic in contact cu pielea sau prin inhalare; provoacă arsuri grave ale pielii și lezarea ochilor; poate provoca o reacție alergică a pielii; toxic în caz de inhalare; poate provoca iritarea căilor respiratorii; susceptibil de a provoca anomalii genetice; poate provoca cancer.
Rășini fenol-formaldebidice – toxic în caz de înghițire; toxic în contact cu pielea; toxicîn caz de inhalare; provoacă arsuri grave ale pielii și lezarea ochitor; poate provoca o reacție alergică a pielii; susceptibil de a provoca cancer.
Rășini epoxidice bisfenotice – provoacă iritarea pielii; provoacă o iritare gravă a ochitor; poate provoca o reacție alergică a pielii; toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung.
Amoniac – provoacă arsuri grave ale pielii și lezarea ochitor; poate provoca iritarea căilor respiratorii; foarte toxic pentru mediul acvatic.
Avertismentul OMS: Formaldehida produce cancer!
Potrivit studiilor realizate de experţii toxicologi, formaldehida are un efect puternic asupra sistemului nervos central, în special asupra organelor vizuale şi a retinei ochiului și are proprietăţi mutagene.
Formaldehida este absorbită rapid şi complet în organism şi în special se acumulează în măduva osoasă. În organism, formaldehida este transformată în acid formic şi metanol, iar reacţia apare cel mai frecvent în ficat.
Cercetările recente au relevat faptul că formaldehida este atât de periculoasă pentru sănătatea umană, încât a fost încadrată de Organizaţia Mondială a Sănătății din „potenţial cancerigenă” în „cunoscut cancerigenă la om”, iar la momentul de față la nivelul legislaţiei Uniunii Europene se doreşte, de asemenea, reîncadrarea sa.
Accident la Isovolta în 2015. Își amintesc cei de la Protecția Mediului?
APM Bucureşti care acum vrea să reînoiască autorizația de mediu a Isovolta a uitat că în 2015 platforma chimică a fost cuprinsă de un incendiu, care din fericire nu s-a soldat atunci cu o catastrofă.
Alarma s-a dat pe 12 iunie 2015, la ora 13.15. Un depozit de 200 metri pătrați al Isovolta SA din incinta fostei fabrici de cabluri electrice ICME ECAB SA, plin ochi cu materiale inflamabile – solvenți, rășini etc a luat foc.
Au fost alertați pompierii care au mobilizat efective însemnate. S-a intervenit cu nu mai puțin de 25 de autospeciale, dintre care 16 de stingere.
Flacările au afectat o singură persoană, un muncitor care s-a ales cu arsuri pe 50-60 % din suprafata corpului. Victima a fost transportată la Spitalul Floreasca în stare foarte gravă.
Ancheta pompierilor a stabilit că incendiul s-a produs din cauza unei „descărcări electrostatice”. Compania Isovolta a fost amendată contravențional cu amendă în cuantum de 50.000 lei pentru încălcarea prevederilor Legii 278/2013 privind emisiile industriale, pentru că nu a luat măsuri suficiente de prevenire a accidentelor.
Dezbatere publică „la secret”. Locuitorii din zonă nu știu de ea
Deși Directiva Seveso și legea română obligă la informarea directă și completă a populației din zona de risc a platformei chimice periculoase, oamenii nu pot afla informații semnificative decât de pe pagina de Internet a Agenției de Protecție a Mediului și a companiei. De pildă, la doar 600 de metri distanță se află una dintre cele mai performante instituții de învățământ din România – Liceul internațional de informatică – „Nu am fost înștiințat niciodată de riscul unui accident la Isovolta, nu știu să fi fost informați de ISU sau de altă autoritate. Știu și că lângă Isovolta sunt niște case înșiruite, am prieteni care locuiesc acolo. Nu am fost înștiințați nici de vreo dezbatere pentru reînnoirea autorizației de mediu a fabricii. În vecinătate cu noi sunt și Ikea, Decathlon și Auchan. Toți locuitorii din zonă trebuie să facă ceva”, ne-a spus Mustafa Oz, director de relații publice la Institutul de Învățământ.
Nici locuitorii din imediata apropiere nu sunt conștienți de riscul unui accident chimic. În anunțul de vânzare a locuințelor aflate gard în gard cu Isovolta se menționează doar:
„Proiectul este localizat într-o zonă ferită de zgomotul și poluarea orașului, dar totodată aproape de metrou (cca 900 m de statia Anghel Saligny) și de transportul RATB (cca 400 m față de stația de autobuz-liniile 103 si 246). Ansamblul este situat aproape de principalul pol comercial din zona de est a capitalei: centrul comercial Pallady (Metro, Auchan, Dechatlon, Jysk), centrul comercial Ikea”
Precedent – Accidentul de la Seveso
Directiva „Seveso” se referă la accidentul chimic care a avut loc în 10 iulie 1976, la o fabrică de pesticide aproape de Seveso, o localitate situată în Italia. Accidentul a produs eliberarea în atmosferă a circa 6 tone substanțe toxice, cu grave consecințe: 37.000 persoane expuse, 736 persoane relocate dintr-o zonă de 110 ha, 4% dintre animalele de la fermele din vecinătate au murit, iar celelalte, în jur de 80.000, au fost sacrificate pentru a preveni contaminarea în lanțul trofic.
Instalațiile chimice afectate, dar și solul din jurul fabricii, au fost îndepărtate și depozitate într-o zonă special amenajată și asigurată. Acest accident a impus elaborarea „Directivei Seveso”, menită să controleze mult mai strict substanțele chimice care pot afecta sănătatea populației.
Ultima directivă Seveso (a III-a) a fost adoptată de Parlamentul European în 2012, fiind transpusă în legislația românească prin Legea 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase.
Pe lângă reglementarea mai strictă a etichetării și manipulării substanțelor chimice periculoase, Directiva Seveso a prevăzut un mai bun acces al cetățenilor la informații cu privire la riscurile care rezultă din activitățile companiilor din apropierea lor, norme mai eficiente privind participarea publicului interesat în proiecte de planificare a amenajărilor teritoriale aferente amplasamentelor tip Seveso, precum și accesul la justiție al cetățenilor cărora nu li s-a acordat acces la informațiile adecvat sau participare.
CITEȘTE ȘI DOCUMENTE Polițistul pedofil, protejat cu dinții de Mafia din Poliție. Judecătorii, scandalizați!
Cetățeanul TV
