Uniunea „Salvați România” (USR) riscă dizolvarea ca partid politic după ce a atacat în instanță un plan de urbanism zonal, acțiune care nu este permisă partidelor politice, ci doar ONG-urilor specializate. Ministerul Public poate cere acum dizolvarea partidului pentru că „urmăreşte alt scop decât cel care rezultă din statutul şi programul politic” (art 46 lit „d” din Legea Partidelor).
Articol realizat de Cătălin Antohe și Sorin Ghica
Deși Nicușor Dan a ieșit din USR, „năravurile” lui au rămas – partidul pe care l-a fondat se comportă acum exact ca haita de ONG-uri controlate de deputatul activist.
Uitând că nu este ONG, ci partid politic care se supune legii partidelor (14/2003) nicidecum celei a asociațiilor și fundațiilor (O.G. 26/2000), Uniunea Salvați România a depus la Tribunalul București, pe 14 august 2020, o cerere de anulare și de suspendare a unui Plan de Urbanism Zonal din inima Sectorul 1.
CITEȘTE ȘI Restaurantul lui Dan Trifu, amicul lui Nicușor Dan, extins după metoda lui „Câine”
Legea interzice partidelor să atace PUZ-uri
Potrivit legii contenciosului administrativ (554/2004), poate avea calitatea de reclamant în instanța specializată „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ” (art1.1).
Persoana vătămată nu poate fi însă un partid politic! Aceasta poate fi, potrivit legii, persoană fizică, juridică sau grup de persoane fizice, afectate direct de PUZ. Singurii care mai pot ataca acte de urbamism, în afara autorităților, sunt reprezentanții ONG-urilor (organisme sociale interesate), care pot reclama vătămarea drepturilor publice, nu doar a celor private (cazul persoanelor fizice).
Profesori de drept, specialiști în contencios administrativ, au confirmat pentru ziarul „Cetățeanul”, că partidele politice nu au ce căuta la Tribunal cu astfel de plângeri! Citiți mai jos opinia acestora!
Statutul USR: „Uniunea Salvați România urmărește numai obiective politice”
O dovadă și mai clară că USR nu are ce căuta la tribunal vine de la statutul său. Uniunea Salvaţi România este un partid politic, persoană juridică de drept public, organizată în conformitate cu prevederile Constituţiei României şi ale Legii partidelor politice.
Articolul 6 din statut este tranșant și nu lasă loc de interpretări: „USR urmăreste numai obiective politice”. Or, atacarea unor acte de urbanism nu se circumscrie nicidecum în categoria obiectivelor politice.
Statutul prevede că USR are ca scop dezvoltarea României pe baze, principii şi relaţii sociale echitabile, prin promovarea integrităţii, meritocraţiei şi a competenţei şi coeziunii sociale, atât în interiorul său cât şi în societatea românească, prin respectarea legii, printr-o administraţie publică eficientă şi printr-o competiţie economică echitabilă, care să asigure creşterea substanţială a calitaţii vieţii românilor.
Potrivit legii, sancțiunea pentru partidele care urmăresc alte scopuri decât cele declarate în statut este dizolvarea, la cererea Ministerului Public.
CITEȘTE ȘI Se retrage Nicușor Dan? Cine este personajul pentru care a intervenit la primărie
Prostie sau șantaj?
Avocații USR trebuie să-i fi spus lui Dan Barna că nu are ce căuta într-un astfel de proces! Mai mult decât atât, Dan Barna însuși este licențiat în drept și a acordat consultanță juridică mai multor instituții publice! Faptul că reprezentanții USR au depus totuși actele la Tribunal pare de neînțeles dacă gândim strict în termeni legali. Oare de ce nu au dat cauza unui ONG, că sunt destule în jurul partidului? Numai câte controlează candidații săi Clotilde Armand și Nicușor Dan!
Dacă trecem la speculații, situația este cu mult mai gravă și poate fi elucidată doar de procurori!
CITEȘTE ȘI Clotilde și Nicușor Dan, minciuni gogonate despre pădurea Băneasa
„Singura logică, dacă trecem dincolo de granița legii, este să aștepte ca dezvoltatorul imobiliar să vină și să ceară pace. Dacă va accepta să cotizeze la campanii electorale viitoare sau cine știe ce altă înțelegere, atunci USR poate chiar să-și retragă plângerea. Dacă nu, se poate oricând să apară din joben un ONG care să intervină în proces și să meargă până la capăt cu anularea PUZ-ului. Se merge pe premiza că dezvoltatorul pierde mulți bani în cazul unui astfel de proces, din cauza scandalului”, spune specialistul.
CITEȘTE ȘI De unde vin banii lui Nicușor Dan. Scheleții din „Orășelul Copiilor”
Expert: „E absurd ca un partid politic să atace în instanță acte de urbanism”
Experții în Drept sunt extrem de tranșanți și spun că e absurd ca un partid politic să atace în instanță acte de urbanism, pentru că nu are calitatea de persoană vătămată.
Ei afirmă că un partid are însă alte pârghii pentru a sancționa nelegalitatea unor acte administrative – se poate adresa prefectului.
„Un partid politic nu se poate considera persoană vătămată pentru un interes subiectiv. Articolul 52, Alin. 1 din Constituție și Legea contenciosului administrativ 554/2004 stabilesc clar cine poate introduce o acțiune în contencios. Reclamantul care se pretinde o persoană vătămată trebuie să demonstreze asta, adică o încălcare de către o autoritate publică a unui drept al său sau a unui interes legitim.
Interesul poate fi propriu sau general. Un partid politic nu are cum să aibă calitate într-un asemenea proces. Când ești nemulțumit, sesizezi instituția prefectului, cea care trebuie să verifice legalitatea actelor administrative emise de autorități”, a explicat, pentru ziarul Cetățeanul, un reputat avocat, profesor universitar la Facultatea de Drept.
Într-o singură situație un partid politic se poate adresa instanței pentru a contesta PUZ-ul: i-a fost lezat un drept de proprietate, adică invocă un interes propriu.
„Un partid politic poate fi vătămat în drepturile sale dacă, spre exemplu, are un sediu și cineva îi afectează dreptul de proprietate. Dacă nu invocă un interes legitim propriu nici nu se pune problema de un interes general”, spune expertul.
Potrivit acestuia, judecătorul analizează la primul termen dacă reclamantul are calitate procesuală și respinge pe loc acțiunea dacă acesta nu face dovada interesului său: „Pe textul legii, o legitimare procesuală activă se verifică de către instanță, în raport de articolul 1 al Legii contenciosului administrativ. Eu nu pot ca instanță să nu văd lucrurile astea”.
CITEȘTE ȘI Dovada! Chiar Nicușor Dan i-a târât în judecată pe locatarii blocului din Maria Rosetti
Partidele politice nu sunt ONG-uri
Un alt specialist în contencios administrativ atrage atenția că nici măcar un ONG nu poate ataca oricum în instanță actele administrative, decât dacă îi permite statutul. Astfel, e absurd ca o asociație de protecție a copiilor, de pildă, să reclame nelagalitatea unui PUZ.
„Un partid politic nu face parte din categoria persoanelor juridice îndreptățite, pentru că avem organismele sociale. De exemplu, o asociație de proprietari nu poate cere anularea unui act care nu o vatămă direct.
Organismele sociale trebuie să-și dovedească prin statut și act constitutiv că obiectivele și scopul organizației sunt cele care tind vis-a-vis de cele ce se solicită în instanță. Chiar dacă ești ONG, trebuie să dovedești că ai în statut, că te preocupi de aceste probleme. O asociație care apără drepturile copiilor sau o asociație culturală, de pildă, nu pot justifica în instanță un interes legat de urbanism. La primul termen, judecătorul trebuie să constate lipsa de interes și lipsa calității procesuale active și să respingă acțiunea”, a conchis expertul.
CITEȘTE ȘI Nicușor Dan, obligat de judecători să plătească despăgubiri-record
Ce spune Legea contenciosului
Art. 1 (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.
Art. 2: Semnificaţia unor termeni
(1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) persoană vătămată – orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate şi grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum şi organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor şi intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate.
Ce spune Legea partidelor politice
ART. 46 (1) Un partid politic se dizolvă pe cale judecătorească în următoarele condiţii:
a) când se constată încălcarea prevederilor art. 30 alin. (7) şi ale art. 40 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicată, de către Curtea Constituţională, precum şi ale art. 3 alin. (3) şi (4) din prezenta lege;
b) când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice;
c) când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
d) când partidul urmăreşte alt scop decât cel care rezultă din statutul şi programul politic ale acestuia;
e) ca urmare a inactivităţii constatate de Tribunalul Bucureşti conform art. 47 alin. (1);
f) Abrogat
g) ca urmare a aplicării art. 26.
(2) Cererea de dizolvare se adresează Tribunalului Bucureşti de către Ministerul Public şi se soluţionează potrivit normelor de procedură stabilite la art. 26 alin. (2) – (5).
