Baroul Galați ascunde de opinia publică situațiile dubioase cu privire la contractele de asistență juridică încheiate de avocați membri ai Baroului. În loc să verifice și să comunice dacă aspectele sesizate cu privire la legalitatea contractelor se confirmă, decanul Baroului Galați face apel la protecția datelor personale, abuziv invocată, întărind astfel suspiciunile de ilegalitate a acestora.
După ce Tribunalul Galați a închis ochii la nereguli grave de procedură, care au permis avocatei Gina Palade să reprezinte BRD în instanță, în mai multe procese, fără ca aceasta să facă dovada, cu documentele prevăzute de lege (împuternicire „legală”, cu serie, număr, data și numărul contractului de asistență juridică, antetul UNBR și al Baroului Galați) care să arate că reprezintă legal Banca Română pentru Dezvoltare, Baroul Galați face acum același „joc de glezne”, evitând să răspundă dacă contractele prezentate chiar de avocată în instanță, respectă sau încalcă prevederile legale imperative din Legea avocaturii (51/1995) și Statutul Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) publicat în Monitorul Oficial.
Pretextul protejării datelor personale este invocat abuziv de șefii Baroul Galați pentru a refuza sistematic să comunice dacă contractul avocatei Gina Palade este încheiat și înregistrat în condițiile legii.
CITEȘTE ȘI: Joc de glezne la Tribunalul Galați. Explicații „savante” pentru abuzurile din instanță
Judecătorii, poziție de drepți în fața BRD
Ziarul Cetățeanul a dezvăluit caracatița intereselor și a jocurilor de culise din justiția gălățeană, din care fac parte judecători, executori judecătorești și avocați, căreia i-a căzut victimă un agricultor.
Grupul de firme Agromec SA, Agriban SRL şi Ianysoil SRL Berheci, condus de economistul gălățean Ion Banu, se luptă de 20 de ani cu mafia din justiție. Citește AICI povestea incredibilă a fermierului pe care atât băncile, cât și instituții ale statului vor să-l falimenteze, prin complicitatea mafiei din justiție.
Judecătorii din Galați au ajuns până într-acolo încât nici nu mai cereau avocatei BRD Gina Palade să prezinte împuternicirea avocațială, pe motivul incredibil că este „de notorietate” faptul că avocata este apărătorul băncii.
CITEȘTE ȘI: Mafia gulerelor albe din Justiție îngroapă agricultorii
Împuternicire avocațială care nu respectă normele legale
Așa-zisa împuternicire „legală” nu respecta niciuna dintre condițiile legale imperative – nu avea serie, nu avea număr, fără data și numărul contractului de asistență juridică, nici măcar antetul UNBR și al Baroului Galați. Altfel spus, este ilegală!
Astfel, potrivit Legii 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat,
„Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste şi să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă, care dobândeşte dată certă prin înregistrarea în registrul oficial de evidenţă”.
În cele din urmă, instanța din Buzău i-a cerut avocatei să facă dovada că are contracte legale de reprezentare a băncii, iar aceasta a prezentat o serie de contracte, dintre care unele ridică suspiciuni întemeiate de legalitate.
Astfel, avocatul Gina Palade a prezentat instanței un contract încheiat în 2012 cu o firmă de avocatură care reprezenta legal BRD. Contractul de colaborare încheiat de Palade cu societatea de avocatură încalcă însă prevederile Statutului Avocaților, care reprezenta, de fapt, BRD, aceasta apare drept avocat colaborator, deși avea cabinet individual de avocatură!?! Potrivit Uniunii Naționale a Barourilor din România „avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei”. Atunci cum de a semnat Gina Palade contract de avocat colaborator pe care a aplicat ștampila „Cabinet individual de avocatură”?
Și cum de a semnat apoi acte adiționale de contract la care chiar cabinetul individual de avocatură era definit drept „avocat colaborator” (foto mai jos)? Nu este un nonsens legal?
De ce așa-zisul contract de „avocat colaborator”, depus în instanță nu are numărul de înregistrare la Baroul Galați, normă legală imperativă? A fost înregistrat sau nu, în caz contrar contractul fiind lovit de nulitate? Sunt întrebări legitime, la care doar Baroul Galați poate răspunde. Deși riscă să se afle, poate, că purceaua e moartă în coteț, maniera în care a decis Baroul Galați să verifice gravelele neconcordanțe întărește suspiciunile de ilegalitate.
CITEȘTE ȘI: Cumetrii din Justiție. Cum sunt distruși antreprenorii români. Cazul Banu
Bătaie de joc la Baroul Galați. „Omerta” decanului Cristian Săraru
Am solicitat Baroului Galați să ne comunice oficial dacă acel contract a fost înregistrat la Baroul Galați, iar în caz afirmativ ce număr și dată de înregistrare are. Am solicitat, totodată, Baroului Galați să ne confirme dacă este legal ca un cabinet individual de avocatură să semneze un contract de avocat colaborator, ținând cont de prevederile exprese ale Statului profesiei de avocat.
Ne-am izbit însă de „omerta” impusă de șefii acestui barou, care prin această atitudine par a o proteja pe avocata care a semnat contractele de mai jos.
La insistențele noastre repetate, Baroul Galați ne-a răspuns că informațiile solicitate sunt date personale și nu pot fi dezvăluite! Am insistat, din nou, atrăgând atenția că informațiile respective n-au nicio legătură cu datele personale, din moment ce au fost depuse într-un dosar public de instanță. Și de data aceasta am fost trimiși, practic, la plimbare, pentru a nu tulbura și mai mult apele tulburi în care se scaldă Baroul din Galați.
Parcă în bătaie de joc, în răspunsul (care nu răspunde de fapt la nimic) semnat de șeful Baroului Galați, avocatul Cristian Săraru, am fost sfătuiți să ne adresăm avocatei Gina Palade pentru „date privind cariera sa profesională”. Or, noi cerusem doar să verifice legalitatea contractului depus deja la Tribunalul Buzău chiar de avocată, contract pe care l-am atașat în solicitarea trimisă Baroului!
„La data de 30.12.2022 ne-ați solicitat furnizarea unor informații personale despre situația profesională a doamnei avocat Palade Gina. La data de 4.01.2023 v-am comunicat faptul că datele din mapa profesională a avocatului sunt date personale, acestea putând fi furnizate doar de avocatul în cauză. V-am învederat și faptul că datele publice privind avocații și formele de exercitare a profesiei se regăsesc în „Tabloul Avocaților” care poate fi consultat pe site-ul Baroului Galați, în secțiunea cu același nume. V-am înștiințat, de asemenea, că pentru orice alte date privind cariera profesională a doamnei avocat Palade Gina, va puteți adresa acesteia”, este răspunsul sfidător al Baroului Galați, menit se pare să ascundă sub preș problemele din propria ogradă.
CITEȘTE ȘI: Statul tâlhar! Fiscul execută silit tocmai firmele cărora le datorează milioane
Baroul Galați are propriile reguli în materie de protecție a datelor personale
Șeful Baroului Galați Cristian Săraru sfidează și normele europene în materie de protecție a datelor personale. Presupunând, prin absurd, că informațiile privind înregistrarea LEGALĂ a unui contract avocațial ar reprezenta date personale, acestea pot fi comunicate, în virtutea interesului public. Astfel, normele europene, implementate și în legislația românească, prevăd derogări în cazul jurnaliștilor, pentru a nu se încălca dreptul la informare.
Presa are un rol esențial într-o societate democratică, rol subliniat și protejat constant de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa. Într-o accepție largă, libertatea de exprimare este o garanție esențială, indispensabilă presei pentru a-și putea îndeplini rolul său.
Prin urmare, rațiunea presei și rolul său într-o societate democratică sunt factorii care au condus la introducerea în GDPR (General Data Protection Regulation – Regulamentul general privind protecția datelor) a obligației statelor membre de a reglementa derogări de la dispozițiile din Regulamentul european.
Conform legislației europene privind protecția datelor, jurnaliștii se bucură de anumite scutiri de reglementare atunci când prelucrează date cu caracter personal în scopuri jurnalistice, echilibrând dreptul la protecția datelor cu caracter personal cu principiul libertății de exprimare (art. 85 alin. 1 din Regulamentul GDPR).
UNBR: „Avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator”
Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a confirmat, pentru ziarul Cetățeanul, că pentru a avea formă legală, contractele avocațiale sau convențiile de conlucrare profesională trebuie înregistrate la Barou (cu număr și dată certă). În plus, un cabinet individual de avocatură nu poate avea statut de avocat colaborator.
„Dacă ne referim strict la legislație, putem preciza următoarele:
Într-adevăr, conform art. 183, lit. c) din Statutul profesiei de avocat, ‹‹avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat în cadrul profesiei››. Este vorba de forme de exercitare a profesiei diferite.
Aceasta nu înseamnă că avocații nu pot conlucra între ei, indiferent de forma de exercitare a profesiei. Potrivit art. 184 din Statut, ‹‹între formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională. Convenția de conlucrare profesională se înregistrează la barou››”, este răspunsul transmis de UNBR.
20 de ani de luptă cu mafia din justiție
Grupul de firme Agromec SA, Agriban SRL şi Ianysoil SRL Berheci, condus de economistul gălățean Ion Banu, se luptă de 20 de ani cu mafia din justiție.
Calvarul lui Ion Banu a început în anul 2003, atunci când o secetă cumplită, care a lovit și sudul Moldovei, a distrus complet culturile Agromec, asigurate integral, cu garanție de stat. Calamitatea de 100% a fost constatată, cu acte legale, atât de reprezentanţii autorităţilor locale, cât şi de reprezentanţii Ministerului Agriculturii, însă Ion Banu nu a primit niciun leu despăgubire.
Asta a antrenat apoi un adevărat tăvălug. Fără să încaseze despăgubirile legale, firmele Agriban SRL și Agromec SA nu au mai avut cu ce plăti creditele, printre care și două contractate la BRD, prin programul SAPARD (achiziția de utilaje agricole). Ion Banu a invocat clauzele de forță majoră din contracte, obținând în justiție, în 2010, o hotărâre definitivă și irevocabilă, care îl exonera de la plata creditelor.
Mai mult, și Uniunea Europeană a recunoscut starea de forță majoră, scutindu-l pe agricultor de la obligația de restituire a fondurilor accesate prin SAPARD.
BRD însă a pornit un adevărat război cu agricultorul, care nu s-a încheiat nici până în prezent, încercând cu orice preț să-l aducă în sapă de lemn.
Cetățeanul TV
