Mafia gulerelor albe din Justiție îngroapă agricultorii

Mafia din justitie

Un fermier român se luptă de mai bine de 15 ani cu mafia din justiție, care l-a adus în pragul falimentului. Judecătorii din Galați au închis ochii la falsuri și erori grave de procedură, ajungând să pronunțe soluții contrare unor hotărâri anterioare irevocabile.

Anchetă realizată de Cătălin Antohe și  Sorin Ghica

Sesizați, procurorii SIIJ nu au avut „neobrăzarea” să deranjeze caracatița intereselor și jocurilor de culise din magistratura gălățeană. Curtea de Apel Iași va avea ultimul cuvânt, urmând să decidă dacă îi va deferi justiției pe cei vinovați de calvarul la care a fost supus fermierul.

Dosarul, având ca obiect plângerea împotriva soluțiilor de netrimitere în judecată, a fost strămutat la Iași  de la Curtea de Apel Galați, adică tocmai fieful judecătorilor acuzați de abuzuri grave și de cumetrii în justiție.

CITEȘTE ȘI Statul tâlhar! Fiscul execută silit tocmai firmele cărora le datorează milioane

Secetă cumplită și datorii la bănci

Grupul de firme Agromec SA, Agriban SRL şi Ianysoil SRL Berheci, administrat de Ion Banu, era, la începutul anilor 2000, una dintre afacerile prospere din agricultura românească.

Omul de afaceri mai avea o fabrică de ulei, brutărie, fabrică de alcool şi un complex de creşterea animalelor.

Ca foarte mulți dintre fermieri, pentru a-și dezvolta afacerea, Ion Banu a apelat la credite bancare, inclusiv prin programul SAPARD. De aici însă au pornit necazurile sale.

Au fost câțiva ani de secetă, care au ars la propriu culturile Agromec Berheci. Deși acestea erau asigurate iar asigurările agricole erau garantate prin lege, statul român a refuzat să plătească despăgubirile. La momentul respectiv, grupul de firme contractase două împrumuturi de la BRD.

CITEȘTE ȘI Execuție economică. Fiscul din Galați cere bani de la firmele agricole chiar și pentru cazuri de forță majoră!

Caz de forță majoră

Primul contract de credit, în valoare de 300.000 lei, a fost încheiat pe 12 luni, fiind ulterior prelungit prin acte aditionale, ultimul în 12 februarie 2010.

Prin al doilea contract, pe o perioadă de 7 ani, prin programul SAPARD, Agriban SRLa luat un credit de 364.000 de lei, ,,pentru achizitia de mașini, utilaje, instalații și echipamente agricole”.

Din cauza secetei care a distrus culturile și a indolenței statului de a plăti despăgubirile legale, în valoare de 5.2 miliarde de lei vechi (nici după 18 ani statul nu l-a despăgubit pe agricultor!!!), firma Agriban SRL nu a mai avut cu ce plăti creditele. Ion Banu a invocat clauzele de forță majoră din contracte, obținând în justiție, în 2010, o hotărâre definitivă și irevocabilă, care îl exonera de la plata creditelor.

„Instanța constată existența cazului de forță majoră exonerator de răspundere pentru perioada  2003 la zi, pentru întreaga activitate a reclamantei și a firmelor de grup”, a stablit Curtea de Apel Galați în dosarul 4056/121/2008.

Mai mult, și Uniunea Europeană a recunoscut starea de forță majoră, scutindu-l pe agricultor de la obligația de restituire a fondurilor accesate prin Programul SAPARD.

BRD însă a pornit un adevărat război cu agricultorul, care nu s-a încheiat nici până în prezent, încercând cu orice preț să-l aducă în sapă de lemn. Și aproape a reușit! La această mascaradă judiciară au mai luat parte, printr-o țesătură de cumetrii, judecători, executori judecătorești, evaluatori, lichidatori judiciari și avocați.

Bătaie de joc! BRD a sfidat hotărârea Justiției

BRD nu s-a sinchisit de hotărârea definitivă a instanței care recunoștea forța majoră și îl exenera pe fermier de la plata creditelor și a cerut executarea silită a grupului de firme pentru o datorie care nu mai era exigibilă din punct de vedere legal.

BRD a deschis succesiv nu mai puțin de cinci dosare de executare silită a agricultorului, toate respinse în final de justiției pentru că erau ILEGALE!

Cea mai abuzivă tentativă de executare silită, la care au fost complici executori judecătorești și evaluatori, s-a petrecut în 2012.

La 23 octombrie 2012, a fost publicat anunțul de vânzare a fabricii de alcool a firmei Agromec din satul Berheci (Galați), gajată pentru suma de 1.3 milioane de lei, dar evaluată de către evaluatorul Dan Vrânceanu și scoasă la mezat pentru doar 458.400 lei, adică de trei ori mai puțin.

Aceeași scamatorie a făcut evaluatorul trimis de BRD și în cazul utilajelor agricole, achiziționate prin SAPARD: deși valorau aproape 1.1 milioane de lei, Vrânceanu a stablit prețul de vânzare la 598.000 de lei, adică la jumătate din preț.

Evaluările au fost făcute din pix, pentru că așa-zisul expert nu s-a deplasat niciodată la Berheci pentru a vedea măcar fabrica de alcool și utilajele.

Abuzul cel mai mare avea să vină însă după evaluarea șmecherească. Înainte să se desfășoare licitația, stabilită pentru data de 29 noiembrie 2012, executorul judecătoresc Costel Mândrilă, a publicat un al doilea anunț de vânzare. Astfel, pe 19 noiembrie 2012, se anunța deja a doua licitație, cu prețul redus cu 25%.

S-a ajuns astfel la situația paradoxală și nelegală că ambele publicații să fie afișate în același timp, fiind evident că orice persoană interesată să participe la această licitație ar fi așteptat al doilea termen, pentru a achiziționa la un preț derizioriu niște utilaje aproape noi și un imobil de o valoarea substanțială.

Abuzurile au fost confirmate de judecători, care au blocat executarea silită. O expertiză făcută ulterior la dispoziția instanței a stabilit valoarea reală a bunurile, valoare mult mai mare decât cea făcută din ochi de către evaluatorul tocmit de BRD. Cu toate acestea, nici executorul, nici evaluatorul care a trucat valoarea bunurilor nu au fost trași vreodată la răspundere. Plângerile penale făcute de către Ion Banu au fost respinse de către procurori.

BRD a cerut insolvența Agriban pentru datorii prescrise

După ce a pierdut toate acțiunile de executare silită, BRD a pus la cale o altă stratagemă. La 14 august 2014, banca cerut în instanță deschiderea procedurii insolvenței față de firma Agriban SRL, pe motiv că ar avea „o creanță certă, lichidă și exigibilă”, decurgând din cele două contracte de credit, în valoare de un milion de lei. Taman pentru creditele pentru care instanța îi refuzase executarea silită.

Printr-o sentință din octombrie 2016, judecătorul sindic Magdalena Hanu a stabilit, în urma unei expertize dispuse în acest caz, că nu sunt întrunite condițiile de deschidere a procedurii insolvenței, întrucât creanța pretinsă de BRD este prescrisă.

,,Ultima plată voluntară din partea debitoarei datează din anul 2010, iar executările silite demarate de creditoare în legătură cu creanța solicitată în dosarele de executare (…) sunt perimate, nefiind apte să întrerupă termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită”, se arată în hotărâre.

Sentință a la George Orwell: „Voința debitorului, înlocuită de cea a creditorului”

Începând de la Curtea de Apel Galați, s-au activat însă „cumetriile”! Hotărârea pe fond a fost anulată, iar dosarul a fost trimis la Tribunalul Galați în vederea deschiderii procedurii insolvenței.

Pentru a justifica sentința în favoarea BRD, judecătorii Alexandru Bleoancă și Doru Benescu au recurs la un tertip: au pretins că în decembrie 2011 Agriban SRL a făcut o plată voluntară de 7.000 de lei către bancă, și așa s-ar fi întrerupt prescripția datoriei.

În fapt, așa cum au arătat, de altfel, și judecătorii fondului, pretinsa plată voluntară a fost o operațiune automată a băncii, suma fiind  un depozit constituit în favoarea băncii la acordarea primului credit, pentru situațiile în care Agriban SRL nu ar mai fi putut să achite ratele. Depozitul a fost desființat automat, nefiind o operațiune a Agriban SRL, operațiune despre care Ion Banu a a aflat abia în instanță. Prin urmare, nicidecum nu-i aparține!

Interpretând legea după bunul plac, Bleoancă și Benescu au arătat în Decizia 96/A din 22.03.2017 că operațiunea bancară din decembrie 2011 reprezintă „voința debitorului” întrucât, prin semnarea contractului de garanție mobiliară debitorul ar fi acceptat ca voința proprie să fie înlocuită cu voința împrumutatorului !!! (BRD), astfel că operațiunea băncii ar reprezenta de fapt operațiunea Agriban SRL. Nimic mai fals!

Practic, judecătorii au modificat cu de la sine putere clauzele contractului de împrumut, încălcând grosolan prevederile Codului Civil. Magistrații nu au ținut cont nici de faptul că agricultorul a avut profit an de an și nicidecum pierderi.

Atitudinea judecătorului Alexandru Bleoancă este cu atât mai discutabilă cu cât, înainte a intra în magistratură, acesta lucrase, calitate de consilier juridic, la filiala din București a companiei americane Ernst & Young. Această companie asigură de mai bine de 20 de ani servicii de consultanță financiară și audit pentru BRD Group Societe Generale. Judecătorul Alexandru Bleoancă nu a considerat necesar să formuleze vreo cerere de abținere de la judecată.

Am întrebat Curtea de Apel Galați dacă domnul judecător Bleoancă, în prezent vicepreședinte al Curții, a formulat cerere de abținere în dosar și dacă se știe că a lucrat, înainte de intrarea în magistratură la firma care face audit la BRD. În răspunsul oficial adresat redacției Curtea de Apel spune că judecătorul Bleoancă nu a formulat cerere de abținere și că nu deține informația cu privire la locul de muncă din trecut. Curios, informația era în CV…

Cumetriile de la Tribunalul Galați

În baza deciziei semnate de judecătorul Alexandru Bleoancă, Tribunalul Galați a demarat procedura de insolvență a firmei Agriban SRL. La această instanță, s-au activat cumetriile, iar în scenă a intrat tocmai judecătoarea Magdalena Hanu, care, inițial, stabilise că datoriile BRD sunt prescrise.

De data aceasta, judecătoarea a comis erori grave de procedură, ba mai mult a închis ochii la acuzații de fals în înscrisurile atribuite BRD!

Mai întâi, Magdalena Hanu a luat decizia numirii „pe sprânceană” a administratorului judiciar Specialists Trust Insolvency (STI)  SPRL, firmă condusă de Lenuța Boicu. Prima decizie a acesteia a fost să înregistreze în tabelul creditorilor creanțele BRD. Ulterior, Specialists Trust Insolvency SPRL a luat și alte decizii controversate, care au determinat Adunarea Creditorilor să-i revoce mandatul, în iunie 2020. De pildă, Boicu a avut grijă să constituie depozite bancare pentru a-și încasa onorariile, refuzând în același timp plata facturilor pentru motorină, necesară utilajelor la lucrările agricole!?!

Lenuța Boicu și BRD au contestat decizia de revocare, iar judecătoarea Magdalena Hanu i-a dat dreptate.

Mai mult, magistratul a permis avocatei Gina Palade, care reprezintă BRD, să pledeze în proces, fără ca aceasta să depună la dosar împuternicirea avocațială.

Lăsând la o parte ce zice legea, judecătoarea Hanu a pretins că este de… notorietate locală faptul că Gina Palade este avocatul BRD!?! „Notorietatea locală” nu este însă reglementată de lege pentru a ține locul mandatului de reprezentare de către un avocat.

Într-un alt dosar al Agriban, strămutat de la Galați la Buzău, nu a mai funcționat „notorietatea locală”, ci legea. Așa că judecătorii i-au cerut avocatei Gina Palade să vină cu procura avocațială din partea BRD.

Legăturile judecătoarei Hanu cu avocata Palade

În momentul în care Agriban a contestat calitatea avocatei de reprezentant al BRD, judecătoarea Hanu ar fi trebuit, conform procedurii să-i solicite Ginei Palade să prezinte contractul de asistență juridică, ceea ce nu s-a întâmplat. Or, ține de ABC-ul profesiei de magistrat respectarea procedurii.

Strânsă cu ușa, avocata Gina Palade a depus la dosar adeverința nr. 4/26.03.2021 precum și împuternicirea avocațială nr. 0147009, pretinzând că sunt semnate de Mihai Tiberiu Selegean în calitate de director general adjunct al BRD.

O expertiză grafologică făcută la solicitarea lui Ion Banu arată însă că semnăturile directorului BRD erau falsificate.

Judecătoarea Magdalena Hanu a stabilit, cu de la sine putere, că semnăturile falsificate sunt, de fapt, reale!?!

Ziarul Cetățeanul a solicitat Tribunalului Galați un punct de vedere referitor la acest caz. Halucinant, reprezentanții instituției au invocat tocmai adresa semnată în fals (potrivit expertizei) drept dovadă a reprezentării legale a BRD în instanță de către avocata Gina Palade.

Această situație ar trebui să deschidă calea unei acțiuni penale care să lămurească dacă este vorba de interese oculte sau doar de o neglijență incompatibilă cu profesia. Nici una nici alta dintre ipotezele de mai sus nu scuză însă abuzul făcut de judecătoarea Hanu prin nerespectarea crasă a procedurii.

În acest context pare a fi cu atât mai elocventă informația potrivit căreaia soțul judecătoarei, preotul Corneliu Hanu, și-a făcut stagiul de preoție în parohia socrului Ginei Palade, preotul Dumitru Palade.

Tribunalul Galați a refuzat să clarifice această situație spunând că nu deține informația pe care altfel o puteau confirma sau infirma prin simpla interogare a judecătoarei Hanu.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here