Compania Națională de Investiții se luptă cu țepe uriașe luate de la IFN-uri. Marea Ciordeală (VIII) DOCUMENT

Compania Națională de Investiții (CNI), prin Direcția Juridică și Contractare – Serviciul Contractare și Monitorizare Contracte, le cere, printr-o adresă, antreprenorilor/prestatorilor, cu care a încheiat contracte pentru lucrări publice, „reconstituirea instrumentelor de garantare pentru Garanția de Bună Execuție” emise de cinci Instituții Financiare Nebancare (IFN).

Este vorba de Delta Finance IFN SA, Sigma Finance IFN SA, Finance One IFN SA și Fondul de Garantare și Finanțare Transilvania IFN SA, instituții care, între timp, au fost radiate de Banca Națională a României.

Aceste IFN-uri ar fi emis, potrivit surselor din piață ale CETĂȚEANUL, garanții de participare la licitații, de bună execuție, de mentenanță și returnare avans pentru contracte de lucrări publice în valoare de sute de milioane de euro.

Citește și Guvernul Ciucă încalcă legea de dragul băieților deștepți din spatele IFN-urilor. Marea ciordeală a început pe 10 septembrie (VII)

Prin adresa pe care o publicăm, Compania Națională de Investiții recunoaște, practic, că a luat țeapă acceptând Garanțiile emise de către cele cinci IFN pe parcursul anilor anteriori, în contracte de SUTE de MILIOANE de EURO, dinamitându-și, pur și simplu, orice posibilă recuperare a eventualelor prejudicii din partea constructorilor.

Țepele continuă să curgă

CNI, precum și alte companii ale Statului Român, acceptă și astăzi garanții emise de către IFN-uri precum le acceptau și în trecut, deși în aproape toate cazurile acestea NU AU NICI UN FEL DE ACOPERIRE FINANCIARĂ, fiind simple coli de hârtie, așa cum CETĂȚEANUL a subliniat în episoadele publicate până acum.

Aceste instituții financiare-problemă, reglementate de către Banca Națională a României, au un capital social NUMAI sub forma unei hârtii contabile, iar în cont NU AU NICI UN LEU, capitalul social fiind scos imediat ce a fost primită aprobarea de funcționare din partea BNR.

Însă, aceste IFN emit garanții de sute de milioane de euro, fără acoperire, deși, legal, fiecare dintre ele poate da garanții de MAXIM 15 ori valoarea capitalului social aflat în cont:

200.000 x 15 = 3.000.000 euro

În acest context, se pune întrebarea ce fel de verificări face BNR și cum de permite unor entități fără bonitate financiară să emită garanții foarte mari în formă continuată, care sunt metodele de supraveghere la care sunt supuse IFN-urile și cum pot fi ținute sub control aceste BOMBE cu ceas?

Modelul IFN Finance One

În documentul CNI pe care îl prezentăm regăsim celebrul IFN Finance One al grupului CAPIDAVA, RADIAT de BNR după mai multe nereguli găsite în funcționarea acestuia.

După radierea Finance One, cei care-l controlau, respectiv Vlad Ghinescu și Alexandru Floroiu, au achiziționat alte două IFN-uri cu care au invadat piața garanțiilor: Real Credit & Lease IFN SA și WizCover IFN SA.

Wiz Cover IFN SA are capital social 910.000 lei, iar Real Credit & Lease, 1.050.000 lei.

Potrivit surselor din piață, activitatea Real Credit & Lease IFN SA este blocată de BNR, până la suplimentarea capitalului social cu peste un milion de euro. Reprezentanții IFN-ului în cauză nu au putut fi contactați pentru un punct de vedere.

Documentul emis de către CNI este adresat TUTUROR constructorilor cu care are contracte, care sunt înștiințați ca sunt obligați sa schimbe Garanțiile emise de către cele cinci IFN-uri radiate.

Însă, oare inconștiența Statului Român, reprezentat prin diferite companii ca CNI, CNAIR, CFR, AFIR, Primării, Consilii Județene, este nelimitată?

Este PROSTIE sau HOȚIE?

Binefăcătorul Grindeanu

La inițiativa ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu, Guvernul Ciucă a adoptat Ordonanţa de Urgenţă nr. 136/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 975 din 06 octombrie 2022, prin care s-a limitat la 40 de milioane de lei valoarea lucrărilor publice pentru care sunt acceptate garanțiile emise de IFN-uri și la 7 milioane de lei pentru achizițiile de produse și servicii.

OUG 136 a fost inițiată după campania cetateanul.net privind pericolul pe care-l reprezintă introducerea, prin legea 208 din iulie 2022, a Instituțiilor Financiare Nebancare (IFN) în rândul instituțiilor de credit care pot emite scrisori de garanție pentru participanții la licitațiile de contracte publice.

Cum a legalizat Parlamentul țepele IFN

Parlamentul României a introdus, prin Legea 208/2022, care își face efectul din 10 septembrie, obligativitatea acceptării la licitațiile pentru contracte din bani de la buget și fonduri europene a scrisorilor de garanție emise de Instituțiile Financiar Nebancare (IFN).

Parlamentul a legiferat împotriva deciziilor Guvernului și Agenției Naționale a Achizițiilor Publice, luate la începutul anului trecut, de a elimina IFN-urile de la emiterea scrisorilor de garanție.

Dar să explicăm și de ce și pentru cine Parlamentul a reintrodus IFN-urile în licitațiile pe bani publici.

Conform Băncii Naționale și legii, instituțiile de credit sunt doar băncile și societățile de asigurare agreate a Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). IFN-urile nu sunt instituții de credit potrivit BNR, deși, până la Notificarea ANAP din ianuarie, scrisorile lor de garanție erau acceptate la licitațiile din bani publici, fie din incompetența funcționarilor statului, fie că erau „cointeresați”.

Or, băncile și societățile de asigurare refuză să emită scrisori de garanție pentru participarea la licitațiile de contracte publice firmelor care au un istoric negativ, adică și-au bătut joc de lucrările publice pe care le câștigaseră la licitații sau au avut probleme cu Fiscul.

De asta era nevoie ca IFN-urile să fie reintroduse în joc, ca să poată participa orice societate comercială, indiferent de istoricul ei, la licitațiile pentru contracte publice.

Asta în condițiile în care, în trecut, autoritățile contractante ale statului, în frunte cu  Compania Națională de Investiții (CNI) și Compania Națională de Administrarea a Infrastructurii Rutiere (CNAIR),  au făcut cunoștință cu această lume din care au ieșit foarte șifonate la final, cu foarte mulți constructori ce au depus polițe de garanție, pentru contractele câștigate, de la Instituții Financiare Nebancare (IFN-uri). În realitate, aceste garanții sunt hârtii fără nicio acoperire financiară, care creează un adevărat haos.

Când autoritățile statului au încercat să execute aceste hârtii depuse de constructori, au descoperit că nu există nicio șansa să recupereze vreun leu, totul fiind un adevărat FIASCO, un „du-te – vino” cu IFN-ul. Iar, într-un final, Statul Român nu a recuperat niciun prejudiciu.