Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a furat pe rupte în teza sa de doctorat, dar cei mai mulți dintre cei plagiați grosolan l-au iertat pe „dottore”. Acesta nu a mai ajuns să fie trimis în judecată pentru plagiat. Comunitatea academică e șocată!
Articol realizat de Cătălin Antohe și Sorin Ghica
Printre cei care au căzut la pace cu primarul-plagiator sunt mai multe VIP-uri – Mugur Isărescu, preşedinte al Consiliului de administraţie și guvernator al Băncii Națianale a României, chestori de poliție, dar și consilierii premierului liberal Ludovic Orban!
Ultimi care l-au ajutat pe Robert Negoiță să scape de acuzațiile de plagiat au fost chiar procurorii anticorupție, care au tergiversat ancheta timp de 3 ani. Suficient ca faptele să se prescrie.
CITEȘTE ȘI: EXCLUSIV Robert Negoiță, salvat în dosarul „Plagiatul”. Falsuri, documente contrafăcute, nicio pedeapsă
Cine a semnat acorduri de împăcare cu dottore
În timpul anchetei penale, legea privind dreptul de autor a devenit mai blăndă cu plagiatorii. Pedeapsa maximă a scăzut de la 5 la 3 ani, ba s-a introdus și posibilitatea împăcării părților.
Robert Negoiță a profitat imediat de această nouă prevedere și și-a trimis avocații să negocieze iertarea cu cei pe care i-a plagiat!
„În cursul urmăririi penale, inculpatul NEGOIŢĂ Robert Sorin s-a folosit de acest drept, împăcându-se cu persoana vătămată PĂUN Cristian-Valeriu şi încheind acorduri de mediere cu următoarele persoane vătămate: ACELEANU Mirela Ionela, GLĂVAN Bogdan Nicolae, GRIGOROIU Marian Valentin, STAICU Ilie Gabriel, TAMAŞ Sergiu, VOICU Costică, ZAMFIR Cătălin Basarab şi ISĂRESCU Constantin Mugurel”, au arătat procurorii în ordonanța de clasare.
Doar doi dintre autorii plagiați au refuzat să cadă la înțelegere cu emisarii lui Negoiță, constituindu-se părți civile. Inutil însă, pentru că procurorii au tărăgănat ancheta până când a intervenit prescripția, iar primarul Sectorului 3 a a scăpat de răspunderea penală.
CITEȘTE ȘI: Plagiatul lui Robert Negoiță, subiect de negociere pentru a scăpa de procesul penal
L-a iertat și Isărescu
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, s-a îndurat de rugămințile lui Robert Negoiță. Deși dottore plagiase fără rușine pagini întregi din lucrările lui Mugur Isărescu publicate pe site-ul Băncii Naționale a României („Criza financiară şi provocări pentru politica monetară din România” şi „Nouă lecţii din actuala criză financiară), guvernatorul BNR a încheiat un acord de mediere cu plagiatorul.
Primarul PSD al Sectorului 3, Robert Negoiță, a căzut la pace și cu cei doi consilieri pe probleme economice și politici liberale ai premierului PNL Ludovic Orban – Cristian Păun și Bogdan Glăvan.
Consilierul lui Orban, despre Negoiță: Mi-e lehamite de astfel de indivizi
Cristian Păun este profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, în cadrul Facultății de Relații Economice Internaționale, titularul disciplinei de Tehnica plăților și finanțării internaționale.
Negoiță i-a furat câteva pagini din articolul „Ce este o criză financiară?”, publicat pe blogul său.
De la Bogdan Glăvan, profesor universitar de economie, director al Centrului de Economie Politică și Afaceri „Murray Rothbard” din cadrul Universității Româno-Americane, primarul Sectorului 3 a plagiat lucrarea „Criza economică şi capitalismul”.
Prof. univ. Cristian Păun a explicat, pentru ziarul Cetățeanul, de ce a acceptat să se împace cu Robert Negoiță, deși condamnă ferm faptele primarului.
„Am acceptat totuși împăcarea pentru că eu consider că noi, cei din lumea academică, avem alte mijloace de sancționare a acestor fapte, decât cele penale. M-am întâlnit personal cu el în fața procurorului. Și-a cerut scuze, care nu valorează nimic. Mi-e lehamite de astfel de indivizi, care nu au ce căuta în lumea academică, ar trebui marginalizați. Oricum, întâlnirea cu domnul Negoiță mi-a lăsat un gust amar, dincolo de prejudiciile aduse”, ne-a declarat Cristian Păun.
Chestorul Costică Voicu, la loc comanda
Primarul Sectorului 3 s-a fi inspirat şi din lucrările fostului rector al Academiei de Poliţie, chestorul Costică Voicu. Fost șef al Poliției Române, Voicu a fost chiar referent în comisia de doctorat în faţa căreia Negoiţă şi-a susţinut lucrarea.
Robert Negoiță a copiat de-a valma în „opera” sa din lucrările scrise de chestor –
„Strategia de securitate internă a Uniunii Europene”, „Criminalitatea şi globalizarea afacerilor” și „Investigarea fraudelor”.
Costică Voicu nu este singurul polițist care l-a iertat pe Robert Negoiță.
Comisarul șef de poliție Marian Grigoroiu, fost director al Centrului de Psihologie al Ministerului de Interne, a acceptat să renunțe la calitatea de parte civilă în dosarul de plagiat, după ce Negoiță i-a copiat lucrarea „Crizele şi conflictele contemporane”.
CITEȘTE ȘI: DOVADA! Blocuri P+11, construite în zonă de P+2, pe baza unei autorizații ilegale a lui Robert Negoiță
Prigoană, către doctorandul Negoiță: Ești prost!
Un episod jenant a avut loc într-o emisiune televizată la Antena 3, în cadrul unor discuții referitoare la accesul la studiile superioare. Dottore Negoiță a fost pus la colț de Silviu Prigoană, într-o manieră totuși nepermisă: „Ești proast!”, după care a continuat atacul, după ce moderatoarea a încercat să-l tempereze: „E a doua oară când se dă inteligent”.
SURSA: Emisiunea retrospectivă a emisiunii „Cronica Cârcotașilor”, din 26 aprilie 2020
În cele din urmă, omul de afaceri Silviu Prigoană a realizat că a sărit calul și și-a cerut scuze.
Negoiță a copiat ca la școală
Mai multe expertize tehnico-ştiinţifice dispuse de procurori în acest dosar au stabilit fără dubii că Robert Negoiță a copiat ca la școală, fără nicio jenă, din zeci de opere, pentru a-și cârpi lucrarea de doctorat.
„Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică întocmit de către specialistul O.R.D.A. a stabilit că lucrarea de doctorat intitulată «Criza economico-financiară şi impactul acesteia asupra echilibrului social», autor NEGOIŢĂ ROBERT SORIN, conţine un număr de 9748 rânduri de text, fiind identificaţi şi autorii ai căror opere au fost însuşite de către suspectul NEGOIŢĂ.
Dintre acestea, un număr de 6107 rânduri au fost reproduse din lucrări ale altor autori, fără a fi menţionate în aparatul critic sau în bibliografia tezei de doctorat. Au fost identificate lucrări care au fost reproduse integral, în timp ce alte lucrări au fost reproduse parţial, cu sublinierea că cele 6107 rânduri reproduse reprezintă fragmentele de text efectiv identificate”, au arătat procurorii.
Ulterior, aceștia au dispus o nouă expertiză, care a concluzionat că:
„În cadrul lucrării de doctorat (…), au fost identificate un număr de 4333 de rânduri (44,37% din totalul lucrării) reprezentând texte însuşite din lucrările altor autori, fără a se respecta prevederea legală privind menţionarea sursei citării”.
Adevărații autori ai lucrării de doctorat a lui Robert Negoiță
În anexa raportului, expertul a identificat autorii şi lucrările din care Robert Negoiță şi-a însuşit pasaje în lucrarea de doctorat. Practic, aceștia sunt adevărații autori ai lucrării de doctorat:
1. Comisar șef de poliție Grigoroiu, Marian Victor, „Crizele şi conflictele contemporane”;
2. Isărescu, Mugur, „Criza financiară şi provocări pentru politica monetară din România” şi ”Nouă lecţii din actuala criză financiară”;
3. Cosmin Marinescu, Bogdan Glăvan, Bogdan Enache, Gabriel Staicu, ”Criza economică şi capitalismul”;
4. Profesor universitar Raul Volcinschi, „Cum şi când se va sfârşi criza economică în România”;
5. Profesor doctor Liviu Turcu, „Cinci mituri referitoare la criza economică mondială”;
6. Valentin Oprea, „Patronatele şi sindicatele europene sprijină planul CE de redresare economică”;
7. Anton Carpinschi şi Dan Andrei Ilaş, „Criza politică şi construcţia instituţională democratică. O analiză comparată a 28 de constituţii”;
8. Reinhart Koselleck, „Conceptele şi istoriile lor: semantica și pragmatica limbajului social-politic”;
9. Zamfir Cătălin, „Răspunsul sociologiei la criza economică”;
10. Prof. univ. Cristian Păun, „Ce este o criză financiară?”;
11. Costică Voicu, „Strategia de securitate internă a Uniunii Europene”, „Criminalitatea şi globalizarea afacerilor”;
12. Sergiu Tămaş, „Dimensiunea geoeconomică a crizei globale, în sfera politicii”;
13. Gabriela Molănescu, Mirela Ionela Aceleanu, „Consecinţele deficitului bugetar în România în contextul crizei actuale. Implicaţii asupra pieţei muncii”;
14. Mihaela Gondor, „Consideraţii privind rolul impozitului din perspectiva protecţiei sociale şi a dezvoltării economico-sociale”;
15. Peter Akos Bod, „Natura crizelor economice”;
16. Andrei Sidorov, „Franţa – răspuns şoc la criza financiară”;
17. Maria Cora, „Suedia pretinde că poate contribui la o soluţie globală a crizei datoriilor”;
18. Nouriel Roubini, „Economia crizelor. Curs – fulger despre viitorul
finantelor”;
19. Alexandru Toreanik, „Băncile, obligate să aibă capital de rezervă
pentru o nouă criză”;
20. Corneliu Harea, „Guvernanţa economică şi criza euro – faza doi”;
21. Maria Teodoru, „Guvernul a aprobat Programul de convergenţă 2011 – 2014”;
22. Simona Mătieş, „Forumul de la Davos: trezirea din visul american la o nouă realitate”.
Cetățeanul TV
