Un număr de 85 de deputațiai Poporului din Parlamentul Independenței de la Chișinău (1990-1994) și personalități marcante din stânga Prutului au adresat conducerilor celor două state românești un apel la „a salva ființa națională din spațiul dintre Nistru și Prut” prin „(Re)UNIREA cu PATRIA-MAMĂ, ROMÂNIA”.
Apelul
Domnului Klaus Verner JOHANNIS, Președintele României, Comandantul Forțelor Armate, Președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării,
Dlui Florin CîȚU, Președintele Senatului României,
Dlui Nicolae Ionel CIUCĂ, Prim-ministrul României,
Doamnei Maia SANDU, Președintele Republicii Moldova, Comandantul Suprem al Forțelor Armate, Președintele Consiliului Suprem de Securitate,
Dlui Igor Grosu, Președintele Parlamentului Republicii Moldova,
Doamnei Natalia GAVRILIȚA, Prim-ministrul Republicii Moldova,
„… fără Unire emanciparea naţională nu este posibilă, iar fără emancipare naţională nici drepturile şi libertăţile fundamentale nu pot fi asigurate” (Federaliştii americani).
Excelențe,
Războiul sângeros declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei și ororile comise de trupele ruse asupra orașelor și populației civile ucrainene se lasă cu efecte tot mai devastatoare asupra ucrainenilor – exodul a peste 4 milioane de cetățeni ucraineni, preponderent femei și copii, orașe, maternități și teatre practic transformate în ruine, civili, mame și copii omorâți. Sondajele care denotă că circa 80 la sută dintre ruși susțin acțiunile militare ale lui Putin nu lasă prea multă speranță într-o pace cât de cât apropiată, nemaivorbind de una durabilă, ci dimpotrivă alimentează tot mai grav îngrijorările privind securitatea regională și europeană. Obsesiile liderului de la Kremlin de a reface fosta URSS într-un nou imperiu rus și noile declarații ale Moscovei despre o nouă ordine mondială, „justă și democratică”, alături de China, e și mai neliniștitoare.
Cu toate asigurările Domniilor voastre că „nu există un pericol de atac militar asupra Republicii Moldova” (Președintele Maia Sandu) sau că „nu avem, în acest moment, nici un fel de date că ar exista amenințări militare la adresa Republicii Moldova” (Președintele Klaus Iohannis), apropierea trupelor ruse de Odessa, aflată la doar 150 km distanță aeriană de Chișinău, determină pe tot mai mulți experți locali și internaționali să considere Republica Moldova următoarea țintă a expansionismului lui Putin. În plus, să recunoaștem, forțele armate ale Republicii Moldova sunt departe de a fi în stare să țină piept unei invazii rusești, iar prezența de trupe militare ruse de ocupație pe teritoriul republicii complică și mai mult securitate națională. Așa încât, considerăm că riscul unei invazii rusești în Republica Moldova nu este de neglijat. Chiar dacă nu și-a declarat deschis un asemenea scop, nu putem crede Rusiei, cu atât mai mult actualei administrații Putin.
Pornind de la faptul că rezultatul confruntării militare dintre Ucraina și Federația Rusă este imprevizibil și de la situația în care se află astăzi Republica Moldova, noi, membrii Asociației „Parlamentul 90” (sau: deputați în Primul Parlament democratic al Republicii Moldova și un număr impunător de simpatizanți) facem apel la Domniile voastre pentru a identifica și demara cât mai curând posibil o formulă extraordinară de reîntregire a celor două state românești, a spațiului românesc, a națiunii române de pe ambele maluri ale Prutului. În situația regională creată, singura e unica soluție pentru a evita reocuparea acestor teritorii de către Rusia revanșardă și a salva ființa națională din spațiul dintre Nistru și Prut este (Re)UNIREA cu PATRIA-MAMĂ, ROMÂNIA!
Totodată, facem apel către corpurile diplomatice de la București și Chișinău de a întreprinde demersuri corespunzătoare către cancelariile statelor europene, occidentale dezvoltate, organismele internaționale de resort să susțină acest act firesc de întregire a națiunii române și statului român. De rând cu precedentele existente (unificarea Germaniei ș.a.) putem invoca mai multe acte majore din istoria devenirii națiunii române și consolidării statului român:
Actul Unirii Basarabiei cu România, votat de Sfatul Țării la 27 Martie 1918 (neanulat până în prezent de nimeni”);
Declarația de Independență a Republicii Moldova, legitimată prin vot unanim de Delegații plenipotențiari la Marea Adunare Națională și votată de Primul Parlament ales democratic al Republicii Moldova, care stipulează: „REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ȘI DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ȘI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ȘI VIITORUL, FĂRĂ NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ȘI NĂZUINȚELE SFINTE ALE POPORULUI ÎN SPAȚIUL ISTORIC ȘI ETNIC AL DEVENIRII SALE NAȚIONALE”;
Tratatul de la Paris din 1920, prin care principalele puteri aliate (Franța, Regatul Unit al Marii Britanii, Italia, Japonia) au recunoscut oficial unirea Basarabiei cu România;
Protocolul secret al pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939, drept consecință a căruia teritoriul național și etnic al României dintre Prut și Nistru a fost anexat mișelește de fosta Uniune Sovietică la 28 iunie 1940, reanexat în 1944; în 1989 Parlamentul URSS – Congresul Deputaților Poporului din Uniunea Sovietică a condamnat Pactul, declarându-l nul și neavenit, d asemenea Parlamentele mai multor state l-au declarat nul și neavenit „ab nitio”, inclusiv Republica Moldova, deja ca Stat Suveran, prin Hotărârea Parlamentului din 23 iunie 1990 a declarat Pactul Ribbentrop-Molotov și nul și neavenit ab nitio, condamnând consecințele lui pentru Basarabia, Nordul Bucovinei și Ținutul Herța;
Carta de la Paris pentru o nouă Europă din 1990 care a legitimat principiul unității popoarelor, principiu de care s-a bucurat și l-a aplicat poporul german la reunificarea Germaniei în septembrie 1990;
Hotărârea Congresului Statelor Unite ale Americii din 28 iu8nie 1991 (CONGRESUL 102, SESIUNEA 1, Rezoluția Senatului 148, prin care s-a decis că Guvernul SUA trebuie să susțină eforturile Moldovei de negociere a reunificării României cu Moldova);
Hotărârea Parlamentului României din 2018 privind deschiderea spre reunificarea Republicii Moldova cu România.
AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!
I. Deputați ai Poporului din Parlamentul Independenței (1990-1994)
1. Amihalachioaie Gheorghe
2. Arseni Alexandru
3. Badrajan Simion
4. Baştovoi Andrei
5. Bejenuță Pavel
6. Beşleagă Vladimir
7. Bodiu Zosim
8. Braşoveanu Petru
9. Bratu Ilie
10. Buga Ion
11. Bulgari Valeriu
12. Călugāru Gheorghe
13. Carandiuc Boris
14. Ciorap Vitalie
15. Ciuntu Ioan
16. Cârlan Gheorghe
17. Colun Valentin
18. Costaş Ion
19. Croitor Dumitru
20. Darie Vladimir
21. Dobrea Vladimir
22. Dolganiuc Valentin
23. Druc Mircea
24. Eremia Ion
25. Gherman Valerian
26. Ghimpu Mihai
27. Holban Dumitru
28. Gudumac Vladimir
29. Hadârcă lon
30. Hioară Gheorghe
31. Jardan Valeriu
32. Lefter Teodor
33. Macrinici Teodor
34. Madan lon
35. Maimescu Ștefan
36. Matei Valeriu
37. Margineanu lon
38. Mereula lớn
39. Misail Nicolae
40. Moraru Nicolae.
41. Munteanu lon
42. Munteanu Petru
43. Nastase Vasile
44. Neagu lon
45. Negură lon
46. Nirean Teodor
47. Ohotnicov Alexandru
48. Olaru Teodor
49. Palancica Ion
50. Palii lon
51. Para Vasile
52. Pascaru Vladimir
53. Patraş Mihai 54. Platon Sava
55. Pîrvan Pintilie
56. Popovici Mihail
57. Proca Nicolae
58. Raiu Alexandra 59. Reniţă Alecu
60. Robu Nicolae
61. Rusu Mircea 62. Sajin Vasile
63. Saulea Aurel
64. Secrieru Elisei
65. Şalaru Anatol
66. Şaragov Anatol
67. Tănase lon
68. Terente Anton
69. Todoroi Dumitru
70. Todos Nicolae
71.Trestianu Gheorghe
72. Ţăranu Anatol.
73. Topa Tudor
74. Turcanu Andrei
75. Ţurcanu Anatolie I.
76. Ţurcanu Anatol N..
77. Ţurcanu Constantin
78. Țurcanu Ion
79. Ursu Vasile
80. Usturoi Vitalie
81. Vasilachi Ignat
82. Zgardan Vasile
83. Uncuță Victor
84. Bordeianu Grigore
85. Novac Ion
II. Personalități marcante
1. Doga Eugen
2. Gore-Costin Iuliana
3. Cimpoi Mihai
4. Bulat Eugenia
5. Caraman Anatolie
6. Aramă Elena
7. Aramă Efim
Cetățeanul TV
 și personalități marcante din stânga Prutului au adresat conducerilor celor două state românești un apel){kind=link}