Când Maika Rusia și-a pus prima dată cizma peste români

În anii 1770 – 1780, Țarina Ecaterina cea Mare iniția „proiectul grecesc”, care cuprindea intrarea țărilor române sub influența Rusiei.

Anticipând alungarea turcilor din Europa și chiar renașterea Imperiului Bizantin, ea a propus, ca partea a reorganizării teritoriilor principatelor române, unirea Moldovei și a Țării Românești în „Regatul Daciei”.

Acest plan prevedea ca Regatul Daciei să fie condus de un domnitor impus de Imperiul Țarist și urma să fie o zonă neutră între Rusia, Austria și Imperiul Otoman.

Tratatul de la Iași din 1792 a adus Rusia pentru prima oară la hotarele Moldovei prin ocuparea teritoriului dintre Bug și Nistru.

În anul 1776, la cererea Ecaterinei a II-a, împăratul Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană îi conferea lui Grigori Potemkin, amantul de suflet al țarinei, rangul de prinț al Sfântului Imperiu Roman.

Țarina Ecaterina a II-a i-a propus în 1780 împăratului Iosif al II-lea, într-o întâlnire secretă la Moghilev, așa-numitul „proiect grecesc” prin care era vizată dezmembrarea Imperiului Otoman și constituirea unui „Imperiu neo-bizantin” cu capitala la Constantinopol, condus de nepotul țarinei Constantin Pavlovici.

Regele Potemkin

Între acest imperiu și Rusia, se prevedea crearea unui „Regat Dacia”, format din Principatele Dunărene, condus de Grigori Potemkin.

În volumul „Iașii vechilor zidiri. al lui Ioan Caproșu și Dan Bădărău, se vorbește de bancheturile ca la curtea imperială a Rusiei oferite de principele Potemkin la Iași, care au introdus marea boierime moldoveană în spiritul prefacerilor europene.

Cneaz de Taurida (Crimeea), Grigori Aleksandrovici Potemkin a ajuns în 1789 la comanda armatei ruse stabilite la Iași.

Era în timpul războiului ruso-turc, încheiat in 1791, dupa moartea cneazului survenită în luna octombrie a acelui an, în drum către „Maika Rusia”.

Pe 16 octombrie 1791, Grigori Potemkin a murit, în plin câmp, la o distanță de 60 km de Iași, lângă localitatea Rădenii Vechi, după ce mâncase ca un porc, la o singură cină, șuncă, o gâscă friptă și trei sau patru pui…

În ianuarie 1792, la Iași este semnată pacea dintre Rusia și Turcia. Tratatul lasă Rusiei întregul teritoriu situat între Bug și Nistru, recunoaștea oficial că regiunile Crimeea și Otsakov sunt rusești și confirma acordurile de la Kuciuk-Kainargi.

Rusia ne fură Basarabia

Apoi a urmat Pacea de la București, un tratat de pace semnat pe 16/28 mai 1812 la hanul lui Manic, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806-1812.

Prin acest tratat, Principatul Moldovei a fost redus la o zonă geografică care a inclus cea mai mare parte a Moldovei Occidentale, în timp ce partea orientală, atribuită Imperiului Rus, a devenit o provincie, denumită atunci Basarabia, a Imperiului Țarist.

Obișnuita minciună diplomatică rusească

La începutul ostilităților, toți ambasadorii ruși din capitalele europene au fost instruiți să declare că Imperiul Rus nu avea „nici cea mai mică intenție să cucerească ceva de la Turcia”, urmărind doar „prevenirea intenției lui Bonaparte, exprimate de ambasadorul său la Constantinopol, de a trece armata franceză prin posesiunile otomane, pentru a ataca la Nistru”.

În pofida asigurărilor inițiale, cu ocazia semnării Tratatului de la Tilsit de pe 25 iunie/7 iulie 1807 dintre Rusia și Franța și după întâlnirea de la Erfurt dintre Alexandru I și Napoleon, țarul a căpătat în cele din urmă acceptul suveranului francez pentru ocuparea de către Imperiul Țarist a celor două principate dunărene – Valahia și Moldova – în cazul victoriei rușilor în războiul cu otomanii din 1806-1812.

Prin Tratatul de la București din 1812, Rusia a înaintat până la Dunăre, anexând Basarabia.

După înfrângerea lui Napoleon și congresul de la Viena din 1815, prestigiul Rusiei era imens, iar moldovenii și valahii și-au căutat, firește, libertatea la Răsărit.

În 1838, Ion Câmpineanu deplângea căderea la 1812 a proiectului „regatului Daciei” şi pierderea „uneia din cele mai frumoase provincii ale Moldovei”, Basarabia.

Cetățeanul TV

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here