Atunci când vorbești de „ceferiști”, nu poți să te gândești la Cartierul Grant, unde în perioada interbelică CFR (Căile Ferate Române) a construit locuințe ieftine pentru muncitori.
Puțini sunt însă cei care știu că Bucureștiul a mai avut un cartier al feroviarilor, ridicat tot prin anii ’20, în actualul sector 5, în zona Șoseaua Viilor – Bulevardul Pieptănari. Ulterior, cartierul a fost redenumit Viilor, denumire pe care o poartă și astăzi.
Ziarul Cetățeanul și Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” al Sectorului 5 vă propun o incursiune în istoria acestor locuri.
Locuințe ieftine pentru ceferiști
Boom-ul industrial al României după Primul Război Mondial a însemnat, printre altele, dezvoltarea căilor ferate. Așa au ajuns miile de ceferiști bucureșteni să-și câștige renumele de cea de a doua armată a țării. Iar ceferiștii aveau nevoie de locuințe ieftine, mai ales în aproprierea gărilor.
CFR a construit parcelări de locuințe pentru muncitori, dar și pentru ingineri. Printre aceste nenumărate parcelări de locuințe, se numără Grant, Steaua, Inginerilor și Viilor, parcelări în care locuiau vcirca 3.000 – 4.000 de ceferiști cu tot cu familiile lor. CFR a mai construit și pavilioane pe lângă gări (Filaret, Gara de Est), dar prea puțin pentru miile de angajați care doreau să primească o locuință de serviciu.
Zona Viilor nu a fost aleasă întâmplător. Aici a funcționat prima gară a Capitalei, Filaret, iar ceferiștii aveau nevoie de locuințe de serviciu cât mai aproape de locul de muncă.
Cartierul Feroviarilor, opera arhitecților Pomponiu și Cottescu
Așadar, Parcelarea Viilor a fost edificată de CFR între 1927 și 1929 și reprezintă una dintre cele mai reușite parcelări din punct de vedere estetic.
Sarcina a revenit „Casei Muncii”, departament din CFR, care a colaborat, inițial, în acest proiect, cu Societatea Comunală pentru Locuințe Ieftine.
În 1922, Casa Muncii a cumpărat un teren la intersecția dintre șoseaua Viilor și bulevardul Pieptănari, iar în 1925, i-a desemnat pe arhitecții Constantin Pomponiu și Maria Cottescu să proiecteze cartierul. Pomponiu lucra în același timp și alte proiecte importante, precum Catedrala Unirii de la Cluj și Mausoleul de la Mărășești.
De aceea, multe dintre planurile locuințelor din Viilor erau semnate de Maria Cottescu, una dintre primele femei arhitect din România. Arhitecta a lucrat o bună perioadă chiar pentru CFR, proiectând o serie din clădirile de la Atelierele Grivița și hotelul de la Cota 1400 din Sinaia.
Marea Criză a oprit proiectul
Lucrările au început în 1927, dar s-au oprit după numai 2 ani, după izbucnirea Marii Crize. În acest timp au fost ridicate 179 de locuințe – cinci pavilioane, cu un total de 59 de apartamente, și 56 de vile, cu câte 2-4 apartamente. Locuințele erau închiriate pe un an, urmând a se înnoi contractul în funcție de cererile și nevoile ceferiștilor. Aceste vile cuplate două câte două sub același acoperiș (parter și etaj) erau înconjurate de grădini spațioase, în stil neo-românesc, cu stâlpi de lemn cu ornamente florale, contraforți și motive tradiționale pe cornișe.
Cetățeanul TV
