Buricul Bucureștiului a fost dintotdeauna favoritul elitelor, iar bulevardele sale cu localurile care aminteau de cele ale Parisului au devenit locul favorit de promenadă al intelectualității românești.
Unul dintre aceste locuri speciale este strada Domnița Anastasia, din sectorul 5 al Capitalei, un loc încărcat de istorie, care aduce aminte de boema bucureșteană. Iar unul dintre localurile la modă în acele vremuri se afla chiar pe strada Domnița Anastasia, la numărul 9, în apropierea intersecției cu străzile Brezoianu și Eforie. Lăptăria lui Cosma era faimoasă în tot Bucureștiul prin cei care-i călcau pragul.
Arhitectură eclectică în stilul vremii
Casa de pe strada Domnița Anastasia nr. 9 este clasată ca monument istoric și face parte din ansamblul de arhitectură Domnița Anastasia, stradă centrală bucureșteană tipică a epocii. Frontul căruia îi aparține, se compune dintr-o înșiruire de clădiri de secol XIX rămase aproape intacte.
De departe, cea mai valoroasă piesă a ansamblului este nr. 7, casa muzeu a pictorului Gheorghe Tăttărescu, singura casă particulară în formă de han, din București. Totodată, acest ansamblu face parte din „Rezervația I de Arhitectură” a Municipiului București, care cuprinde zona centrală a orașului cu regim de zonă protejată.
CITEȘTE ȘI: Povestea singurei case particulare în formă de han din București. La pas prin sectorul 5
Primul propietar al acestei case a fost Zerlendi Cristofi, un cunoscut bancher bucureştean, senator de Bucureşti din 1888 până în 1895 și consilier comunal sub primariatul lui Pake Protopopescu. Imobilul din str. Domniţa Anastasia nr. 9 era numai una din proprietăţile lui din cuprinsul Capitalei. Nu a locuit la această adresă.
Clădirea ocupă în proporție de 100% terenul pe care îl deține. Are o forma triunghiulară, cu pivniță, parter, etaj și pod.
Configuraţia ingrată a terenului nu a oferit multe posibilităţi proiectantului. Construcţia este triunghiulară, ajungând de la circa 6 metri la faţadă, până la 0 în fundul terenului. Partiul este clasic pentru prăvăliile centrului vechi: la parter spaţiul de vânzare, la etaj locuinţa patronului. Depozitarea în pivniţă. Din punct de vedere arhitectural, numai faţada prezintă interes. Este lucrată într-o arhitectură eclectică ce foloseşte cu măsură elemente clasice dispuse simetric faţă de axul clădirii.
Vizionarul negustor Gavril Cosma
După Primul Război Mondial, după moartea bancherului, moștenitorii acestuia au vândut casa de pe strada Domnița Anastasia nr. 9 unui prosper negustor, Gavril Cosma, din str. Gabroveni 24, unde avea locuinţa şi magazinul.
Gavril Cosma a deschis la parterul casei o lăptarie, care la scurt timp avea să devină unul dintre locurile favorite ale boemei bucureștene. Lăptăria fusese deschiză în asociaţie cu un alt negustor și se numea „Lăptăria Dimitriu M. & G. Cosma”, aşa cum apare în Anuarul României din 1927.
În scurt timp Cosma mai deschide o lăptărie în clădirea alăturată, la nr. 11, de data asta numai sub numele lui (Anuarul României 1931).
În 1936 negustorul rămâne unicul proprietar al Lăptăriei de la nr. 9. Doi ani mai târziu, firma devine „Lăptăria Constantinopol”. În același timp, Gavril Cosma a enunţat la magazinul de la nr. 11.
Lăptăria lui Cosma, preferata boemei bucureștene
Un adevărat roman al boemei literare bucureştene interbelice s-ar putea scrie în legătură cu localul lui Cosma în această perioadă. Un martor al vremii, Alexandru Predescu, notează în scrierile sale: „La mesele de fier cu placă de marmură s-au adunat între cele două războaie mondiale mulţi dintre poeţii şi prozatorii de avangardă, dar şi din alte curente literare, mai ales că blândul patron acorda cu inimă largă credit celor certaţi cu finanţele. Aşa s-a încropit aici, cu timpul, un fel de cenaclu sui-generis, nerecunoscut de vreo istorie literară”.
Bătrânul Gavril Cosma era ajutat în activitate de unul din fiii lui, Dimitrie, care avea veleităţi literare, colaborând chiar cu ziare celebre, precum „Vremea” sau „Bilete de papagal”. Într-o scriere umoristică, Neagu Rădulescu, unul din obişnuiţii localului, scria: ,,Într-adevăr, domnul Cosma-senior nu mai poate să sufere poeţii, de când aceştia i-au invadat iaurgeria, vârând degetele prin castroane, discutând «radical» şi, mai mult, molipsindu-i şi odrasla, pe Mitică. De când Mitică scrie şi el poezii, laptele e întotdeauna afumat”.
Printre cei ce treceau pragul prăvăliei se mai numărau: Saşa Pană, Felix Aderca, Stephan Roll, Zaharia Stancu, Victor Eftimiu.
Gavril Cosma a trăit până la sfârşitul anilor ’40. După moartea negustorului, cei cinci fii ai săi au moștenit propietatea, aceasta aflându-se și astăzi în posesia familiei. Casa nu a fost niciodată naţionalizată, .situaţie excepţională în perioada comunistă, pentru un spaţiu comercial ultracentral.
Cetățeanul TV
