Dacă întrebi un bucureștean care este cel mai frumos bulevard al Capitalei, răspunsul nu poate fi decât „ Bulevardul Regina Elisabeta“, din sectorul 5, care leagă Piața Universității de Piața Mihail Kogălniceanu.
Denumit și „Calea Regală”, celebrul bulevard a împlinit recent 153 de ani. De-a lungul străzii se află și astăzi o serie de instituții politice, administrative și culturale importante, precum și o serie de hoteluri și cinematografe, dar și cel mai vechi parc din București, Grădina Cișmigiu.
Reper al metropolei
Bulevardul Regina Elisabeta a fost deschis în anul 1870, cu numele de Bulevardul Academiei. În 1872, artera a fost prelungite spre Podul Mogoșoaiei, Calea Victoriei de azi. Pentru a putea face acest lucru, a fost nevoie să se demoleze zidul şi chiliile Mănăstirii Sărindar. În acest loc, astăzi se află Palatul Cercului Militar National.
Piațetele de pe traseul său au fost special proiectate pentru a găzdui statui ale unor mari personalități. Astfel Bulevardul Regina Elisabeta trecea prin Piața Universității, cu statuia lui Mihai Viteazul. C.A. Rosetti, cu statuia lui Ion C. Brătianu și Piața Mihail Kogălniceanu, cu statuia importantului om politic.
Cele mai importante clădiri amplasate pe Bulevardul Elisabeta: Universitatea București, Palatul Cercului Militar Național, Palatul Societății de Asigurări „Generala”, Palatul Creditului Industrial, Grand Hôtel du Boulevard, Palatul Primăriei Capitalei, Clădirea Arhivelor Naționale, „Berăria Gambrinus” – înființată de Ion Luca Caragiale, Liceul Gheorge Lazăr, Biserica Doamnei.
Personalitatea Reginei Elisabeta
Din 1930 până în 1948, a fost denumit după prima regină a României. Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied, născută la Neuwied, Germania, a venit în România în anul 1869, la vârsta de 26 de ani. Regina Elisabeta și-a dedicat viața țării care a adoptat-o, fiind foarte iubită de români. În timpul războiului din 1877, Elisabeta a înființat spitale, servicii de ambulanță și îngrijire și a procurat medicamente pentru răniți. A încurajat și susținut artiștii vremii, ea însăși având talent literar. A publicat diverse opere sub pseudonimul de Carmen Sylva.
„Broadway-ul” bucureștean
Dacă în timpul zilei bucureștenii se plimbau pe Calea Victoriei, admirând vitrinele, după lăsarea serii aglomerația se muta câțiva pași mai încolo, pe Bulevardul Elisabeta.
Hoteluri, restaurante, cinematografe și alte locuri de relaxare erau din belșug pe Bulevardul Regina Elisabeta. Dar una dintre principalele atracții era salba de cinematografe, care aminteau de „Broadway-ul” american.
Astfel, imediat după fostul Pod al Mogoșoaiei, cinematografele se înșirau unul după altul, cu reclamele lor sclipitoare, de o parte si de alta a bulevardului: A.R.P.A., Bizantin, Forum, Trianon, Regal, Capitol, Splendid, Femina, și filmele aferente: „Viciul blond”, „Cuibul fericirii”, „Castelana Libanului”, însoțite, nu de puține ori, de numele seducătoare ale protagonistelor: Greta Garbo, Marlene Dietrich, Anne Shirley.
Mutilat de comuniști
După venirea comuniștilor la putere, toate străzile care aminteau de personalitățile anterioare au fost redenumite și botezate după noile vremuri.
În 1948, Bulevardul Regina Elisabeta a fost redenumit „Bulevardul 6 Martie”.
După 17 ani, în 1965, anul morții liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, bulevardul a fost iar rebotezat cu numele liderului comunist.
Tot în acele vremuri au fost schimbate şi denumirile cinematografelor, botezate potrivit acelorași „tradiții revoluționare”: „IC Frimu”, „Elena Pavel”, „Timpuri noi” etc.
Imediat după căderea comunismului, în 1990, Primăria Capitalei a decis ca celebra arteră să poarte numele de „Bulevardul Mihail Kogălniceanu”. Abia după 5 ani, în octombrie 1995, bulevardul a redevenit „Bulevardul Regina Elisabeta”.
Cetățeanul TV
