Dacă ai luat un împrumut pe care nu-l mai poţi achita și riști să fii executat silit de bancă sau cămătari, trebuie să-ți cunoști foarte bine drepturile pentru a nu cădea victimă unor posibile abuzuri sau ilegalități ale executorilor judecătorești. Avocatul Adrian Cuculis explică pentru cititorii Cetateanul.net cum să procedăm în cazul în care ne vom trezi cu portăreii la ușă.
Mulți dintre românii care nu mai reușesc să-și plătească datoriile ajung victimele unui sistem juridic găunos, plin de abuzuri şi de complicităţi. Împreună cu experții în Drept vom arăta care este limita legalului în ceea ce privește executarea silită și când intrăm în zona ilegală.
Potrivit specialiștilor, în România ne confruntăm cu câteva tipuri de executări silite, pe care le putem considera clasice deja. Concret, peste 90% din executările silite apar în urma împrumuturilor bancare, împrumuturi de la instituții financiare nebancare (IFN) și de la persoane fizice care fac cămătărie. Riscul de executare silită apare atunci când nu-ți mai poți plăti datoriile.
Contracte de împrumut stufoase cu clauze-capcană
Avocatul Adrian Cuculis recomandă prudență încă de la momentul semnării contractului de împrumut, pentru a evita ulterior situațiile neplăcute.
”Toate împrumuturile de la bănci și IFN-uri sunt date în baza unor contracte stufoase. Legislația financiară și fiscală este atât de stufoasă încât dacă nu cunoști măcar elementele de bază îți este aproape imposibil să înțelegi contractul. Contractele pot ascunde clauze abuzive sau chiar ilegale. Mă refer la contractele care au dobânzi penalizatoare, sau în care dobânda anuală efectivă (DAE) – reprezentată de toate costurile contractului – e trecută greșit. Aproape toate contractele au hiba asta. Dacă luăm la puricat 10 contracte, în nouă vom găsi o discrepanță între DAE și dobânda contractuală. De obicei, DAE se scrie cu litere mici, ca să nu fie observată. Inclusiv acest lucru poate fi contestat în instanță, în cazul unei executări silite. În toate reclamelele băncilor la credite, nu se vorbește de DAE, cum ar fi normal, ci de dobânda procentuală. Din acest motiv, au fost date recent amenzi foarte mari, pentru reclamă mincinoasă”, explică Adrian Cuculis.
Abuzurile recuperatorilor
Potrivit acestui, în România băncile au obiceiul să vândă creanțele către recuperatori, iar de multe ori drepturile datornicilor sunt încălcate grosolan. ”Până în 2016 nu am avut legislație pentru recuperarea creanțelor, așa că s-au făcut zeci de mii de executări silite în baza a nimic. Secomit abuzuriși în continuare, cu toate că legea are prevederi clare. Recuperatorii percep dobânzile contractuale și penalizatoare ale băncii, deși vorbim de simple SRL-uri”, arată Adrian Cuculis.
Specialistul atrage atenția că una dintre cele mai frecvente ilegalități este punerea în executare a creanței, deși aceasta este mai veche de 3 ani. Tot de ilegal vorbim și atunci când se face un raport de evaluare sub valoarea de piață și se încearcă vânzarea imobilului la un preț derizoriu. Se mai încalcă legea atunci când executorul nu emite actele de executare și ne trezim cu casa vândută sau când creditorul este reprezentat de către o altă persoană juridică. Potrivit specialistului, toate executările silite în perioada 2016-2018 așa au fost făcute.
Ești executat silit? Când poți să contești măsura
Avocatul subliniază că termenul în care poate fi atacată executarea silită este de doar 15 zile din momentul în care executorul ne bate la ușă. Cu toate acestea, oamenii trebuie să știe că dacă ajung totuși la executarea silită nu sunt chiar în bătaia vântului, ci au niște drepturi. ”Executorul, propriu zis, nu-ți vine la ușă, ajung niște hârtii din partea lui. Dacă ai orice fel de dubiu cu privire la certitudinea creanței, te poți adresa instanței, care face verificări. Codul de Procedură Civilă spune că executarea silită se face sub supravegherea și verificarea judecătorului. Cel executat silit are dreptul să depună o contestație la judecătoria pe raza căreia domiciliază, în care să ceară verificarea legalității actelor de executare. Judecătorul este obligat să facă asta”, explică specialistul.
”Am avut un caz în care oamenii fuseseră evacuați de 2 ani. În 2015, BCR a pus în executare un contract de credit. Fără să-i informeze pe debitori, banca a vândut creanța unui recuperator de credite, care a vândut casa și a evacuat proprietarii. Familia a rămas în stradă, cu doi copii minori. Ne-am judecat până în 2018, am anulat executarea silită a băncii. În cazul în care cumpărătorul este de bună credință, din păcate casa nu mai poate fi recuperată fizic”, spune specialistul.
Litigiile, notate în Cartea Funciară
Foarte important, atunci când faci contestația, trebuie să notezi litigiul în Cartea Funciară. În această situație, cumpărătorul nu mai poate dovedi buna credință, arată avocatul. ”Așa am și reușit să recuperăm casa, pentru că litigiul fusese notat în Cartea Funciară. Pentru că trecuse mai mult de 3 ani, debitul s-a prescris. Prin urmare, familia s-a întors în casă, fără să mai dea niciun ban înapoi, iar banca a fost obligată să returneze și toate sumele poprite în timpul executării silite”, susține Adrian Cuculis.
Abuzurile judecătorilor
De multe ori chiar judecătorii comit abuzuri, arată avocatul. Unii judecători nu se mai obosesc să treacă în încheierea de încuviințare a executării silite suma pentru care ești executat sau nu menționează modalitatea concretă prin care poți fi executat, așa cum prevede legea. Cel mai grav este că s-a creat o cutumă, prin care instanța acceptă rapoarte de evaluare făcute de evaluatoriANEVAR (Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România), atrage atenția Adrian Cuculis. ”Evaluatorul ANEVAR nu are aceeași calitate ca expertul tehnic acreditat de Ministerul Justiției. Astfel, s-au făcut raporte de evaluare de către oameni care n-aveau niciun fel de competență, iar casele oamenilor au fost vândute pe nimic. Aceste evaluări sunt ILEGALE. Dacă s-ar respecta legea, aproape 99% din evacuările silite din ultimii ani ar fi trebuit anulate”, spune specialistul.
Cămătăria, greu de probat în instanță
Cămătăria, care este interzisă până și în Biblie, este activitatea de a da bani cu împrumut, în mod repetat. În multe cazuri procurorii au dat neînceperea urmăririi penale, invocând lipsa dovezilor pentru cămătărie, deșipersoanele acuzate aveau la activ sute de executări silite pentru împrumuturi,.
”Am avut cazul unei femei executate silit de un cămătar și care a făcut plângere penală. Femeia i-a adus procurorului inclusiv anunțuri din ziare prin care cămătarul, cu nume și prenume plus număr de telefon, dădea bani cu împrumut. I-a arătat și dialogul purtat cu cămătar. În ciuda acestor dovezi, procurorul a respins plângerea. Acum încercăm să anulăm în instanță contractul, pentru fapt ilicit. Atunci când luăm bani de la cămătari, trebuie să avem grijă la niște dovezi – cum ar fi să păstrăm anunțurile din ziar sau să venim cu martori atunci când facem contractul”, explică Adrian Cuculis.
Ce venituri nu pot fi executate silit
În situația în care creditorii ajung să ne execute silit, trebuie știut că nu orice venituri pot fi poprite. ”Noi avem un sistem legislativ care merge doar pe o regulă și vreo 300 de excepții. Regula este că toate veniturile pot fi urmărite, cu excepția… Vorbim de pensii cu destinație specială, cu ar fi de handicap sau de boală, solda militară, sporul pentru haine care se acordă militarilor și polițiștilor, indemnizația de creștere a copilului”, explică Adrian Cuculis.
În egală măsură, afirmă avocatul, nu pot fi urmărite veniturile care sunt destinate unui scop anume, de exemplu unei operații. De pildă, venituri strânse de părinții unui copil din donații pentru a fi operat.
Totodată, veniturile nu pot fi poprite în totalitate. Salariul, pensia sau drepturile de autor pot fi urmărite până la maximum de o treime – în cazul unei singure executări silite, și la jumătate, în cazul a două sau mai multe executări.
Cetățeanul TV
