Statul le somează pe fetele lui Patriciu: Trebuie să dea zeci de milioane de euro!

Judecătorii Curții de Apel București au început judecarea dosarului în care Statul Român încearcă recuperarea „creanței Libia” de la moștenitorii lui Dinu Patriciu.

CITEŞTE ŞI: Fetele lui Dinu Patriciu, obligate să plătească prejudiciul din dosarul Rompetrol: Suma este URIAŞĂ!

Statul român se va judeca cu fiicele lui Dinu Patriciu, şi anume Ana și Maria Patriciu, fosta soție a lui Dinu Patriciu, Sabina, mama celor două fete, cu a doua sa soție, Dana Rodica Patriciu, precum și cu firma fosta firmă ROMPETROL SA. ANAF calculase valoarea totală actualizată a prejudiciului din speță la peste 140 milioane de dolari, respectiv prejudiciu de peste 58 de milioane de dolari, la care se adaugă dobânzi și penalități de peste 83 de milioane de dolari, conform evz.

Cum au decurs lucrurile: Dinu Patriciu, care a preluat în anul 1998 managementul Rompetrol, a fost găsit vinovat pe latură penală că și-ar fi însușit sume de bani gestionate de Rompetrol și care ar fi trebuit virate către bugetul de stat, sume provenind din contractele de cooperare economică internațională derulate de Statul Român în Libia.

Prejudiciul reținut de instanța penală era de 58.521.056 USD, fiind cauzat urmare a nevirării către bugetul de stat a sumelor provenite din compensațiile suplimentare la Acordul EPSA – Acordul de Explorare și Împărțire a Producției (Exploration and Production Sharing Agreement- EPSA).

Dinu Patriciu a decedat în august 2014

Ce s-a întâmplat după moartea fostului miliardar: După ce instanța penală a dispus încetarea procesului penal și a lăsat nesoluționată acțiunea civilă față de inculpatul Patriciu Dan Costache (Dinu), care a decedat în august 2014, Ministerul Finanțelor a formulat acțiune în instanță întemeiată pe răspunderea civilă delictuală a membrilor familiei lui Dinu Patriciu. Astfel, Ana Patriciu, Maria Patriciu și Dana Rodica Patriciu au fost chemate în judecată în calitate de moștenitoare ale autorului faptei ilicite, Patriciu Dan Costache.

Prin urmare – susținea reclamantul Ministerul Finanțelor – pârâtele în calitate de succesoare (acestea acceptând succesiunea defunctului) au dobândit calitate procesuală pasivă în cauză, nefiind necesar emiterea certificatului de moștenitor, prejudiciul solicitat de către reclamant reprezentând un pasiv al moștenirii, pârâtele trebuind să răspundă în final corespunzător cotelor legale și testamentare ce li se cuvin. Legat de această cauză, magistrații au apreciat că termenul de prescripție este cel de 25 de ani, termen care nu s-a împlinit, chiar luând ca dată de început a prescripției anul 1999.