România îşi supraestimează capacitatea sa de ţară de tranzit pentru grânele din Ucraina pentru că ea însăşi nu reuşeşte să-şi rezolve propriile probleme legate de transport, a declarat ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, într-o intervenţie avută luni la postului public de televiziune Rossia-24, preluată de agenţia de presă oficială TASS, în contextul în care Ucraina acuză Rusia de blocarea porturilor ucrainene pentru a împiedica să-şi transporte grânele şi totodată de furtul cerealelor sale din zonele ocupate de armata rusă.
„Evident, ei (românii) îşi supraestimează capacitatea în privinţa asigurării tranzitului de grâne ucrainene, dacă este să priveşti din punctul de vedere al unui observator obiectiv. E o practică obişnuită în lumea din zilele noastre – publicitate, PR, înainte de toate, şi apoi vom vedea cum va merge”, a declarat Kuzmin, în timp ce TASS comentează că intenţia autorităţilor de la Bucureşti este de a transforma România în principala ţară de tranzit a cerealelor ucrainene în UE, informează Agerpres.
700.000 de tone de cereale
În cele câteva luni de la începerea „operaţiunii speciale militare” ruse în Ucraina – aşa cum îşi numeşte Moscova războiul declanşat împotriva Ucrainei -, prin România au trecut aproximativ un milion şi jumătate de tone de diverse mărfuri ucrainene, a indicat Valeri Kuzmin, care a citat „informaţii disponibile”.
Potrivit lui Kuzmin, 1 milion de tone din aceste mărfuri sunt cereale. „Dar chiar şi din acest milion de tone, (…) doar 700.000 de tone au putut fi încărcate şi expediate prin portul Constanţa, situat departe de câmpurile minate ucrainene şi de operaţiunile militare, iar celelalte 300.000 rămân în depozite”, a spus el în continuare.
„Aşa cum am înţeles, din aluzii indirecte în media de aici (de la Bucureşti – n.r.), cam acestea ar fi posibilităţile reale ale României”, a declarat ambasadorul rus, adăugând că, în acest context, Bucureştiul a fost nevoit să-şi încetinească propriile transporturi de marfă, ceea ce – susţine el – provoacă îngrijorare în rândul exportatorilor locali.
Cât priveşte portul Constanţa, capacităţile acestui port principal al României sunt limitate, apreciază diplomatul rus, iar pentru a le extinde „ar fi nevoie de aproximativ cinci ani şi circa 1 miliard de euro pentru efectuarea lucrărilor necesare”.
„În starea şi cu capacităţile de producţie pe care le are, România nu reuşeşte să-şi rezolve propriile probleme legate de transport, dar pretinde cu toate acestea ca o parte semnificativă a comerţului extern ucrainean să treacă prin infrastructura sa”, a susţinut Kuzmin, citat de TASS.
Se ia şi de Ciucă
Iar ”iniţiativa României privind posibila aprovizionare cu gaze a Ucrainei nu înseamnă mai mult decât cuvinte la ora actuală”, susţine diplomatul rus, referindu-se la o declaraţie a premierului român Nicolae Ciucă la lansarea unui gazoduct între Grecia şi Bulgaria, potrivit TASS.
Premierul român a efectuat joia trecută o vizită la Atena, cu prilejul operaţionalizării interconectorului de gaze Grecia – Bulgaria.
„Este un interconector cât se poate de important pentru tot ce înseamnă reţeaua de transport gaze către Europa. Practic, acest interconector va asigura legătura între reţeaua care trece prin Anatolya şi Adriatică şi, de asemenea, se leagă prin conducta BRUA, dând astfel consistenţă coridorului vertical şi asigurând aprovizionarea cu gaze atât a Bulgariei, cât şi a României. Şi, desigur, putem să asigurăm aprovizionarea cu gaze a partenerilor noştri estici, Ucraina şi Republica Moldova, şi desigur a celorlalte ţări care se află pe diagrama de distribuţie a acestei reţele de gaze”, a spus Ciucă în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său grec, Kyriakos Mitsotakis.
Cetățeanul TV
