În planurile de la sfîrșitul anilor 1970, sistematizarea zonei Ferentari presupunea lărgirea străzii Soldat Vasile Croitoru, începând de la Piața Rahova și continuând spre actuala șosea Sălaj.
Strada Soldat Vasile Croitoru urma să se îndrepte spre Calea Ferentari pe care ar fi traversat-o după blocurile roșii pe traseul străzii Sergent Turturică.
Citește și Pilele comuniștilor de pe Calea Ferentari. La pas prin istoria Sectorului 5
În continuare ajungea la intersecția Viilor cu viitoarea străpungere Constantin Istrati. S-a reușit doar construirea primului segment din Vasile Croitoru – o arteră largă, cu scuar pe mijloc.
În octombrie 1981, ziarul Scântei, organ al CC al PCR, prezenat planul viitorului cartier cu blocuri, care era pe planșetă:
„Primul detaliu de sistematizare, la care ne vom referi în rândurile de față, restructurează o zonă de circa 60 hectare cuprinsă între blocurile de locuinţe de pe Calea Rahovei, Sos. Sălaj si strada Amurgului. Principalele sale coordonate le constituie Calea Rahovei, care va fi lărgită corespunzător unei circulaţii fluente si de perspectivă, Calea Ferentari, ce va suferi o lărgire și o corectare a traseului, și strada Soldat Croitoru, care se va transforma într-o amplă magistrală de comunicare cu Şoseaua Giurgiului printr-o arteră ce se va crea între şoselele Sălaj şi Viilor. Piaţa Sălaj va deveni o piaţă de giratie, ca şi Piaţa Romană, dar cu dimensiuni ceva mai mari.”
Se ridică primele blocuri pe Vasile Croitoru și câteva din cele care urmau să fie pe traseul viitoarei străpungeri, menționată în 1984 de articolele din ziarul „Informația Bucureștiului” ca „Sălajul Nou”:
„Strada Soldat Croitoru, în varianta sa actuală (ea se va lărgi mult şi va căpăta o cu totul altă importanţă urbană în perspectivă) şi Sălaj – de asemenea, în situaţia sa de acum, pentru că în timp va apărea Sălajul Nou, o stradă cu alte dimensiuni si de altă anvergură. Soldat Croitoru mărgineşte şi desparte Rahovei de Alexandriei, de la intersecţia cu Amurgului, după care traversează calea ferată de la Ferentari şi pătrunde în inelul de circulaţie mediană orăşenească. Soldat Croitoru va avea un carosabil cu 19,50 m pe sens şi bandă verde centrală de 7 m. Şoseaua Sălaj veche îşi pierde din importanţă, rămânînd la dimensiunile ei de acum. Strada Sălajul Nou va avea aceeaşi anvergură cu Soldat Croitoru şi va ajunge, pe un traseu corectat, în centrul Ferentariului.”
Între timp apar schimbări ale sistematizării.
Apare proiectul arterei Trafic Greu – șoseaua Progresului de azi – din care s-au construit la mijlocul anilor 1980 doar primele tronsoane. Continuarea ei de la intersecția Constantin Istrati cu Veseliei nu s-a mai realizat.
Vechea șosea Sălaj este ruptă la intersecția cu Ferentariul și continuându-se pe direcția str. Spătaru Preda, pentru ca traficul să se depărteze cât mai mult de zona Centrului Civic.
„Un loc aparte in cadrul acestor lucrări il deţine drumul destinat traficului greu. Apăruta din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, noua arteră de circulaţie vine să rezolve problemele legate de transportul produselor finite, de aprovizionarea cu materii prime şi materiale a unui număr mare de întreprinderi – 85 – situate in platformele Panduri – Viilor – Rahova –Filaret – Pieptănari. Dincolo de imediata sa utilitate, drumul degrevează şi circulaţia de pe arterele laterale ce fac parte din inelul principal de circulaţie al Capitalei, existent in zona şoselei Panduri – Tudor Vladimirescu – Viilor, pe de o parte, şi str. Sebastian – Calea Ferentari, pe altă parte. Avind in vedere traseul, delimitat de str. Răzoare şi bulevardul Pieptănari, se creează, totodată şi posibilitatea dirijării circulaţiei grele pe şoseaua Prelungirea Ferentari, str. Zeţarilor, ultima făcînd parte din inelul de circulaţie perimetrul oraşului.”
Traseu paralel cu calea ferată
„Viitoarea arteră de trafic greu urmează un traseu paralel cu calea ferată din mijlocul platformei industriale Panduri – Viilor, avînd drept extremităţi str. Răzoare şi bd. Pieptănari. În lungime de peste 4 km, ea va avea un profil carosabil de 14 m lăţime, dimensionat la cîte două fire de circulaţie pe sens şi trotuare de un metru (pe partea liniei ferate) şi 3,5 m (către şoseaua Panduri). Au fost realizate în linii generale primele trei tronsoane (Răzoare – 13 Septembrie; 13 Septembrie – calea Rahovei; calea Rahovei – str. Spătarul Preda), lucrările desfăsurîndu-se în ritm alert datorită aplicării unor metode rapide si moderne de construcţie. Artera destinată transportului greu va permite o vehiculare mai rapidă a materiilor prime si materialelor către zecile de întreprinderi industriale de importantă republicană, descongestionîndu-se în felul acesta traseul Panduri – Tudor Vladimirescu – Viilor, care alcătuieşte un important tronson pe inelul principal de circulaţie orăşenească. Eliminarea de pe acest tronson a traficului greu va conferi, totodată, o mai bună protecţie mediului înconjurător.”, mai scria presa vremii.
Dar a venit Revoluția toate proiectele se opresc.
Cetățeanul TV
