Pe strada Alexandru Vitzu din Sectorul 5, în apropierea stadionului Cotroceni și a spitalului Panduri, din 26 aprilie 2006 își are sediul Liga Profesionistă de Fotbal.
Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) este structura sportivă a tuturor cluburilor profesioniste din România, care evoluează în primul eşalon fotbalistic – Liga I.
Citește și Primul zbor al lui Aurel Vlaicu deasupra Cotrocenilor
Dumitru Dragomir, care a fost președinte al LPF timp de două decenii, începând cu 30 septembrie 1996, a fost cel care construit sediul de pe Alexandru Vitzu, nr. 2 A.
Clădirea și terenul în suprafață de 1500 de metri pătrați din Cotroceni au costat în jur de 1,2 milioane de euro.
Dar, de unde vine numele Cotroceni?
Verbul „a cotroci„ poate fi folosit cu sensul de „a căuta, dar și de „a adăposti”.
Ambele sensuri se justifică, având în vedere că înainte vreme acolo se întindeau Codrii Vlăsiei, ascunziș ideal pentru tâlhari. Se spune că Șerban Cantacuzino, înainte de a deveni Domn al Țării Românești în 1678, s-a ascuns acolo în urma unei afaceri amoroase. Din recunoștință a ridicat pe acel loc, la sfârșitul veaculului al XVII-lea, o mănăstire și un palat domnesc, peste care mai târziu, în 1895, a fost ridicat, de către Carol I, Palatul Cotroceni.
Cotroceni este printre printre puținele cartiere care au supraviețuit intacte perioadei comuniste.
Povestea fotbalului profesionist din România
Cluburile primei ligi de atunci – Divizia A – s-au organizat, pe 5 octombrie 1970, într-o formulă care se dorea profesionistă, într-un stat care accepta doar sportul amator.
Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal de la acea vreme şi conducător al delegaţiei ţării noastre la Campionatul Mondial din Mexic, Mircea Angelescu, a inițiat formarea Colegiului Divizionar A, pe care l-a condus. Timp de 17 ani, Colegiul nu a avut, practic, vreo activitate notabilă, fiind asimilat FRF.
După Revoluţia din decembrie 1989, fotbalul profesionist intră în legalitate și în România, apărând Liga Echipelor Divizionare A, Liga Naţională de Fotbal şi, în cele din urmă, Liga Cluburilor Profesioniste.
Pe 10 octombrie 1992, numele forului fotbalistic care strânge toate cluburile de prim eşalon se schimbă în Liga Profesionistă de Fotbal a Diviziei A, urmând ca, din 22 ianuarie 1993, numele să devină Liga Profesionistă de Fotbal a României, având președinte pe același Mircea Angelescu.
Mircea Angelescu se dă la o parte, pe 30 septembrie 1996, și este înlocuit de Dumitru Dragomir, votat ca preşedinte al LPF.
În ziua de 14 noiembrie 2013, Gino Iorgulescu este ales, prin votul secret al conducătorilor celor 18 cluburi din Liga I, în funcţia de preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal.
Ulterior, Liga 1 și-a schimbat formatul. Numărul echipelor a fost redus de la 18 la 14, iar sistemul competițional a fost schimbat într-unul cu play-off (șase echipe) și play-out (opt echipe).
În data de 23 octombrie 2017, Gino Iorgulescu a fost reales președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (13 voturi pentru și unul împotrivă) pentru un mandat de cinci ani.
În timpul acestui mandat, Campionatul Național Liga I s-a transformat într-o competiție cu 16 echipe, șase în play-off și zece în play-out.
În ziua de 24 mai 2022, Gino Iorgulescu a fost reales, cu unanimitate de voturi, președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal. Începând cu sezonul 2022-2023, Campionatul Național Liga I s-a rebrenduit sub denumirea Superliga României.
Cetățeanul TV
