Pe Bulevardul Elisabeta, din sectorul 5, vis-a-vis de lanțul de vechi cinematografe bucureștene, se află o frumoasă clădire care, din păcate și spre rușinea administrației Capitalei și a Ministerului Culturii, se află într-o avansată stare de degradare.
De altfel, așa cum sunt multe dintre edificiile noastre istorice, lăsate pradă trecerii timpului și nesimțirii „șefilor”! În această clădire care a fost cândva superbă a funcționat, până nu demult, Primăria sectorului 5. Iar și mai demult, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, a funcționat Eforia Spitalelor Civile, pentru care a și fost edificată clădirea. Invitați de Centrul Cultural și de Tineret “Ștefan Iordache” al sectorului 5, o să-i aflăm povestea frumoasă care ar trebui să ne facă mândri…
Eforia, un fel de minister al sănătății dar mult mai bun
Eforia Spitalelor Civile a fost o organizație fără scop lucrativ care administra spitalele din Muntenia și Moldova. Ea a fost fondată de generalul Pavel Kiseleff în 1832 și a supraviețuit până în 1948, când a fost desființată de autoritățile comuniste. Decretul de fondare din 2 aprilie 1832 atribuia Eforiei doar administrația celor trei mari spitale bucureștene ale timpului: Colțea, Pantelimon și Filantropia. În timp, Eforia a devenit administrația tuturor spitalelor de stat din țară.
Contele Kiseleff, guvernator al Țărilor Române
Contele Pavel Dimitrievici Kiseleff (n. 1788, Moscova, Rusia – d. 26 noiembrie1872, Paris, Franţa) a fost un ofiţer rus, guvernator al Moldovei şi Munteniei.
Kissleff S-a născut într-o familie nobiliară rusă.
În anul 1812 a devenit adjuntantul prinţului rus Bagration, iar mai apoi al ţarului Alexandru al II-lea. În 1814 a fost promovat la gradul de colonel, iar în 1817 la cel de general-maior. În 1828 a condus operaţiunile militare împotriva turcilor, devenind general-locotenent. În 1829 ajunge comandant al Corpului 4 Cavalerie de rezervă şi guvernator al Moldovei şi Munteniei. O parte din Regulamentul Organic i se datorează lui.
În 1833 a comandat infanteria trimisă să îl sprijine pe sultan împotriva viceregelui Egiptului. În 1834 a devenit general de infanterie, membru în consiliul de stat şi preşedinte al comitetului domeniilor coroanei. În 1838 era ministru de domenii. În 1856 este trimis ambasador la Paris, unde va funcţiona până în anul 1862.
Eforia a dezvoltat sistemul de sănătate publică
La 2 octombrie 1864, autoritatea asupra bugetului Eforiei a fost transferată la Camera Deputaților. Bugetul era pus în aplicare de guvern și controlat de Curtea de Conturi, deși în mare parte sursele de venituri erau donațiile private. Eforia înființează noi spitale în București și în provincie, noi sanatorii, școli medicale. Actuala stațiune Eforie Nord și-a început existența ca sanatoriu al Eforiei Spitalelor Civile.
Pentru finanțarea spitalelor, Eforia a fost înzestrată de donatori cu vaste proprietăți funciare. Statul a contribuit cu domenii care, înainte de declararea independenței, au aparținut sultanului otoman. În 1921, Eforia poseda zeci de mii de hectare de teren arabil și 50.000 ha teren forestier. La reforma agrară din 1921, Eforia pierde mare parte din aceste terenuri, ceea ce o obliga la introducerea, pentru prima dată, a unei taxe de spitalizare.
Decădere treptată până la dispariție
Clădirea unde a funcționat Eforia Spitalelor Civile este situată pe b-dul Elisabeta din București și a fost ridicată între anii 1885-1886 în stil neoclasic. În timpul bombardamentului din 1944, edificiul și-a pierdut acoperișul, fiind renovată și modernizată după război.
Începând cu 1950, clădirea a găzduit Sfatul Popular al Raionului V. I. Lenin. S-au început lucrări de supraetajare a construcției, însă aceasta a fost finalizată doar în aripa vestică. În anii 1960, palatul a devenit sediul Sfatului Popular al Sectorului V, iar după Revoluția din 1989 sediul Primăriei Sectorului 5. Ca urmare a degradării continue a clădirii, în 2013 sediul primăriei s-a mutat, edificiul urmând să fie consolidat. În 2015, primăria municipiului București a înaintat proiectul de consolidare, reabilitare, extindere și restaurare a fațadei, investiție care urma să coste 17.735.470 euro și să se realizeze în 2 ani. Totuși, până în prezent, acest proces n-a început.
Misiunea Centrului Cultural și de Tineret Sector 5
Centrul Cultural și de Tineret Sector 5 are rolul de a identifica și aborda nevoile culturale ale comunității reprezentate, de a susține proiecte, manifestări și activități culturale locale și de a fi, în general, un catalizator cultural comunitar – permițând formarea și consolidarea unei identități culturale locale.
Promovarea interacțiunii culturale între grupuri diferite provenind atât din interiorul, dar mai ales din exteriorul comunității în vederea susținerii toleranței culturale, a dialogului și a solidarității, dar și a asigurării permisibilității comunicative între diferitele medii socio-culturale, țintind spre dizolvarea problemelor etnice și sociale prin cultivarea spiritului civic;
Protejarea și susținerea libertății de creație, înțeleasă ca drept la exprimare artistică (materializarea într-o formă artistică a unei opinii/poziționări față de anumite lucruri/fapte/acțiuni), în conformitate cu art. 33 al Constituției României și a normelor internaționale, pentru perfecționarea și formarea tinerilor în domeniile artistice și asigurarea performanței în creativitate, cultură și educație, dar și pentru validarea expresivității artistice și dezvoltarea culturală și artistică multivalentă;
Susținerea accesului liber și a oportunităților egale la cultură, sport și educație continuă, oferind condițiile necesare însușirii valorilor, exprimării artistice libere și participarii la manifestări și programe culturale, de dezvoltare, creative și educaționale, crescând gradul de acces și participarea cetățenilor la viața culturală.
Cetățeanul TV
