Unul dintre cele mai vechi cartiere din București se află în sectorul 5 și este un loc încărcat de istorie. În 1821, oastea revoluționară a lui Tudor Vladimirescu și-a stabilit tabăra aici după ce a intrat triumfal în București pe Podul Calicilor.
Cartierul Ghencea este împărțit preponderent în două zone – cea veche (Blocurile construite în anii 70) și zona nouă ce se dezvoltă în continuare de-a lungul bulevardului Ghencea și Drumului Cooperativei cu străzile aferente. În prezent cartierul numără în jur de 180.000 de locuitori.
Ziarul Cetățeanul și Centrul Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” al Sectorului 5 vă propun o incursiune în istoria acestor locuri.
Ghencea, de la mahala, la cartier
Prima atestare pe hartă a cartierului Ghencea apare în anul 1852. Pe harta realizată de maiorul A. Borroczyn este consemnată „Mahalaua Ghencea”.
Istoria Ghencei este strâns legată de neamul boierilor Burnăzești, care au ctitorit Biserica Ghencea în anul 1820. Dar numele mahalalei care avea să devină cartier provine din timpul domniei fanariote, care luase în simbrie detașamente de arnauți, alcătuite din mercenari de origine sârbă, greacă sau albaneză. Acești mercenari arnauți din alaiul domnesc aveau un comandat numit în limba turcă ghenci-aga, nume ce însemna șeful voinicilor, și de aici legătura cu numele cartierului aflat în Sud-Vestul Bucureștiului.
Pe aici a trecut Tudor Vladimirescu
În zona Cartierului Ghencea a fost amplasată si tabăra lui Tudor Vladimirescu. Pe 21 martie 1821, oastea revoluționară în frunte cu Tudor Vladimirescu a intrat în București pe Podul Calicilor, de pe Calea Rahovei, fiind primită de o mulțime entuziastă.
Tudor Vladimirescu a rămas stăpân pe capitală două luni, stabilind tabăra pandurilor săi exact pe locul în care acum se află Cartierul Ghencea, motivul fiind poziţia din vecinătatea Mânăstirii Cotroceni.
După 1821, Mahalaua Ghencea s-a dezvoltat în jurul Bisericii Ghencea. În 1937, vechea Biserică Ghencea, ridicată la 1820, a fost demolată. În locul ei a fost construită Biserica nouă.
Cartierul Ghencea în comunism
Regimul comunist a schimbat complet fața cartierului Ghencea.
Construcția blocurilor din zonă a început în anii ’50, până în 1989, înlocuind aproape în totalitate casele aflate în aceasta zona. Câteva dintre casele vechi din cartier, unele având aproape 100 ani, mai există pe străzile Tânganului şi serg. Postolache.
Fabrica de textile Tricodava și cea de plastic Munplast au fost și ele construite în regimul comunist.
Regimentul 30 Gardă Mihai Viteazul se află în cartierul Ghencea
Cartierul Ghencea găzduiește numeroase unități militare, concentrate pe bulevardul cu același nume. În această zonă, în perioada regimului comunist, a fost amenajat un poligon de instrucție militară.
Anual, înainte de parada militară oficială de 1 Decembrie, militarii care fac parte din blocul pentru defilare exersează în Poligonul de instrucție Ghencea.
Tot în Ghencea se află cea mai emblematică unitate militară a Armatei României,
Regimentul 30 Gardă Mihai Viteazul, care își are originile în 1860, atunci când domnitorul Alexandru Ioan Cuza a dispus înființarea Batalionului de Tiraliori.
Batalionul a primit şi atribuţii de gardă, având ca misiune paza Palatului Domnesc şi a Ministerului de Război.
Începând din 15 august 1941 batalionul se va numi Batalionul de Gardă Regală. După căderea regimului comunist, această unitate militară s-a transformat în Brigada 30 Gardă, iar din anul 1995 acesteia i s-a acordat denumirea onorifică Mihai Viteazul. La 25 iulie 2001, Brigada 30 Gardă revine la nivel de regiment – Regimentul 30 Gardă şi Protocol Mihai Viteazul, iar din anul 2006 se numeşte Regimentul 30 Gardă Mihai Viteazul. Unitate de elită a armatei române, acesta are în componenţă două batalioane pentru ceremonii şi un batalion de poliţie militară.
Misiunea Centrului Cultural și de Tineret Sector 5
Centrul Cultural și de Tineret Sector 5 are rolul de a identifica și aborda nevoile culturale ale comunității reprezentate, de a susține proiecte, manifestări și activități culturale locale și de a fi, în general, un catalizator cultural comunitar – permițând formarea și consolidarea unei identități culturale locale.
Promovarea interacțiunii culturale între grupuri diferite provenind atât din interiorul, dar mai ales din exteriorul comunității în vederea susținerii toleranței culturale, a dialogului și a solidarității, dar și a asigurării permisibilității comunicative între diferitele medii socio-culturale, țintind spre dizolvarea problemelor etnice și sociale prin cultivarea spiritului civic;
Protejarea și susținerea libertății de creație, înțeleasă ca drept la exprimare artistică (materializarea într-o formă artistică a unei opinii/poziționări față de anumite lucruri/fapte/acțiuni), în conformitate cu art. 33 al Constituției României și a normelor internaționale, pentru perfecționarea și formarea tinerilor în domeniile artistice și asigurarea performanței în creativitate, cultură și educație, dar și pentru validarea expresivității artistice și dezvoltarea culturală și artistică multivalentă;
Susținerea accesului liber și a oportunităților egale la cultură, sport și educație continuă, oferind condițiile necesare însușirii valorilor, exprimării artistice libere și participării la manifestări și programe culturale, de dezvoltare, creative și educaționale, crescând gradul de acces și participarea cetățenilor la viața culturală.
Cetățeanul TV
