Miniştrii Agriculturii – Petre Daea, de Interne – Lucian Bode şi cel al Finanţelor – Adrian Câciu urcă în topul vizibilităţii în luna aprilie, în timp ce miniştrii Transporturilor – Sorin Grindeanu, de Externe – Bogdan Aurescu şi cel al Sănătăţii Alexandru Rafila coboară, relevă Barometrul vizibilităţii miniştrilor, o analiză realizată de News.ro şi de Agenţia de monitorizare Klarmedia, pe baza monitorizării presei scrise şi online. Cinci miniştri au sub 1.000 de menţiuni în presa scrisă şi online, în condiţiile în care în care în luna precedentă doar doi se aflau în această Categorie.
Prim-ministrul Nicolae Ciucă are 16.193 de menţiuni în presa scrisă şi online în aprilie, rămânând pe primul loc în topul vizibilităţii membrilor Guvernului. Ciucă a înregistrat vârfuri de vizibilitate odată cu declaraţiile privind sprijinul pentru fermieri, curentele extremiste, reducerea cheltuielilor bugetare, comasarea alegerilor.
Pe locul al doilea, cu peste 6.000 de apariţii, se află ministrul Agriculturii Petre Daea, care urcă astfel de pe locul 7 în luna martie, ca urmare a moţiunii iniţiate împotriva sa, el mergând în Parlament cu un jurnal în care şi-a consemnat activitatea zilnică la minister, a discuţiilor pe tema afluxului de cereale din Ucraina, dar şi a afirmaţiilor făcute într-o şedinţp de Guvern, tot în contextul scandalului legat de cerealele din Ucraina.
„Vă cer sprijin, stimaţi colegi, să nu mă lăsaţi în luptă singur!. O pot duce, dar…”, a spus Petre Daea, în şedinţa de Guvern.
„Presupun că până acum nu v-aţi simţit singur. Nici de-aci înainte, domnule ministru, nu o să fiţi singur. Nu vă lăsăm”, a răspuns premierul Ciucă.
„Păi să nu mă lăsaţi singur, fraţilor, că sunt multe puşti pe mine. Sănătate, domnule premier!”, a fost replica ministrului Petre Daea.
Cine este în cădere
Ministrul Proiectelor europene Marcel Boloş se menţine pe locul 3, vizibilitatea sa fiind dată de declaraţii făcute în contextul prezenţei la evenimentul care a marcat finalizarea implementării proiectului „De la Nano la Macro în Energetica Hidrogenului – Extindere Centrul Naţional de Hidrogen şi Pile de Combustibil – HyRo 2.0”, dar şi al posibilelor scenarii pe care el le-a prezentat pentru reducerea cheltuielilor bugetare, care au provocat scandal în coaliţie – reducerea salariilor angajaţilor din sistemul public, reducerea numărului acestora, creşterea unor taxe sau impozite.
Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu coboară de pe locul al doilea în martie, pe locul 4, deşi are mai multe de apariţii în presă comparativ cu luna precedentă,
Cu 3.843 de apariţii, ministrul Muncii Marius Budăi se menţine pe locul 5, iar ministrul de Interne Lucian Bode urcă de pe locul 11 pe locul 6, având 3.136 de menţiuni în presă cu ocazia vizitei la Bucureşti a ministrului austriac de interne Gerhard Karner, opozant al admiterii României în spaţiul Schengen, a prezenţei la şedinţa conducerii liberale în care a fost decisă formarea unui grup de lucru care să analizeze comasarea alegerilor, a declaraţiilor conform cărora Spania a afirmat, prin ministrul de Interne, că va pune pe agenda preşedinţiei dosarul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, dar şi a celor referitoare la fugarul Cristian Rizea, predat autorităţilor române de către Republica Moldova.
Ministrul Educaţiei Ligia Deca coboară o poziţie, pe locul 7, iar ministrul de Externe Bogdan Aurescu coboară pe locul 8, după ce în martie s-a situat pe locul al patrulea în topul vizibilităţii membrilor Guvernului.
Vicepremierul Kelemen Hunor părăseşte categoria membrilor Guvernului cu sub 1.500 de apariţii în presă, ajungând pe poziţia a 9-a, cu 2.774 de apariţii, datorită Congresului UDMR, la care a fost ales pentru al patrulea mandat la conducerea Uniunii.
Ministrul Finanţelor Adrian Câciu urcă de pe poziţia a 13-a în martie, pe locul 10, datorită anunţului potrivit căruia în coaliţie s-a decis o ajustare cu 20 de miliarde pe bugetul general consolidat al statului şi afirmaţiilor conform cărora instituţiile statului trebuie să îşi revizuiască comportamentul de colectare, referitoare la existenţa un aparat de stat imens, totodată, declarând că cel puţin trei instituţii trebuie să îşi dinamizeze activitatea: ANAF, Vama şi Oficiul de Combatere a Spălării Banilor. De asemenea, un alt vârf de vizibilitate a fost înregistrat odată cu prezenţa la Ora Guvernului, în plenul Canerei Deputaţilor, când a afirmat: „Dacă mi se impută că nu am predat România evazioniştilor, sunt de acord să îmi asum acest păcat”.
Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila coboară de pe locul 8 în martie, pe locul 11, în aprilie.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, părăseşte şi el categoria miniştrilor cu sub 1.500 de apariţii în presa scrisă şi online, mai ales datorită declaraţiilor referitoare la pensiile militare, despre care a afirmat că nu pot fi considerate pensii speciale. „Nu putem risca pe fondul acestor discuţii ca cei peste 7.000 de militari să considere că singura lor soluţie este trecerea în rezervă”, a spus ministrul. Tîlvăr a înregistrat multe apariţii în presă odată cu participarea la prima conferinţă despre securitatea la Marea Neagră ca parte a Platformei Internaţionale Crimeea şi a întrevederii cu preşedintele Comitetului Militar al NATO, dar şi ca urmare a anunţului făcut în cadrul unei întrevederi cu omologul din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi, potrivit căruia ţara vecină „reprezintă o prioritate strategică pentru Bucureşti”.
Cu 1.534 menţiuni în presă, mai puţine decât în martie, ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu urcă de pe locul 15 pe locul 13, cu o mai mare vizibilitate dată de discuţiile pe tema pragului pentru abuzul în seriviciu.
Pe următoarele poziţii, cu un număr de apariţii în presă cupriins între 1.500 şi 1.000, sunt, în ordine descrescătoare, ministrul Mediului Barna Tanczos, ministrul Digitalizării Sebastian Burduja, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, ministrul Familiei Gabriela Firea.
În luna aprilie, cinci miniştri – ministrul Energiei Virgil Popescu, ministrul Economiei Florin Spătaru, ministrul Turismului Daniel Cadariu, ministrul Sportului Eduard Novak şi ministrul Culturii Lucian Romaşcanu – se află în categoria celor cu sub 1.000 de menţiuni.
Cetățeanul TV
