Lovitură pentru Adrian Năstase: A pierdut la CEDO!

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a declarat, în unanimitate, că cererile Danielei și ale lui Adrian Năstase sunt inadmisibile, în cauza „Năstase împotriva României”, care se se referă la procedurile penale în care cei doi au fost acuzați că au importat ilegal bunuri pentru uz propriu.

CITEŞTE ŞI: Avocatul care a obținut la CEDO redeschiderea dosarului „Revoluţiei” face praf noul rechizitoriu cu care se laudă Parchetul General

În decizia sa, în cauza Năstase împotriva României, (cererile nr. 46/15 și 744/15), CEDO a declarat, în unanimitate, că aceste cereri sunt inadmisibile.

Decizia este definitivă

Cauza se referă la procedurile penale împotriva Danielei Năstase și a lui Adrian Năstase, care au fost acuzați că, între 2002 și 2004, au importat ilegal bunuri în România pentru uz propriu, prin intermediul unor societăți comerciale conduse de înalți funcționari din cadrul guvernului de la acea vreme, când Adrian Năstase era prim-ministru.

Curtea a făcut constatatări cu privire la fiecare plângere. Astfel, arată că a fost contituită în conformitate cu normele interne Camera de cinci judecători a Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar aplicarea normelor nu a avut consecințe care ar fi putut fi incompatibile cu obiectul și scopul dreptului la „un tribunal” stabilit prin lege în sensul Convenției. Îndoielile reclamanților cu privire la imparțialitatea completului de judecată care a judecat recursul lor nu au fost justificate pe niciun motiv subiectiv sau obiectiv, potrivit constatărilor CEDO.

A reclamat un proces imechitabil

Potrivit CEDO, cerințele unui proces echitabil nu au impus o nouă examinare a tuturor martorilor care au care nu au fost interogați de către completul de judecată care a judecat recursul, astfel încât principiul iminentei nu a fost fost subminat. De asemenea, arată că nu a existat nicio aparență de încălcare a articolului 6 (dreptul la un proces echitabil) din Convenție în ceea ce privește presupusa utilizare a capcanei poliției.

„În cele din urmă, statul pârât nu și-a încălcat obligațiile care îi revin în temeiul articolului 34 (dreptul la un tratament individual) sau 38 (examinarea contradictorie a cauzei) din Convenție. Curtea a concluzionat că plângerile reclamanților erau vădit nefondate și trebuiau să fie respinse în temeiul articolului 35 // 3 și 4 din Convenție”, potrivit deciziei.