Sectorul 5. Dintotdeauna, românii au prețuit și au cinstit protectorii sănătății și apărătorii vieții – „eroii sanitari” – pe doctori, asistenți și toți cei care profesează în domeniul medical.
Expresie superbă a acestei prețuiri este și Monumentul Eroilor Sanitari, aflat în Sectorul 5 al Capitalei. Este încă una dintre recomandările Centrului Cultural și de Tineret „Ștefan Iordache” al sectorului 5.
Istoria la pas în Sectorul 5. Monumentul eroilor sanitari
Frumosul și celebrul monument, care se află în piața Operei, pe malul râului Dâmbovița, în apropierea Facultății de Medicină, a Operei Naționale și a bisericii Sfântul Elefterie Nou, a fost ridicat pentru a arăta prețuirea pe care România o acordă dăruirii exemplare, eroice, a personalului medical care a participat la Primul Război Mondial, care prin activitatea de pe front sau în spatele lui, a salvat nenumărate vieți.
Monumentul cinstește astfel memoria medicilor, sanitarilor, precum și surorilor voluntare care au salvat vieți pe fronturile Primului Război Mondial. Se presupune că personajul feminin îmbrăcat în uniforma de soră de caritate ar putea fi însăși Regina Maria.
Un artist italian iubitor al României
Impozantul monument, care este opera sculptorului italian Raffaello Romanelli (foto), a fost inaugurat în anul 1932, în perioada mandatului de primar al Capitalei al cunoscutului jurist țărănist Dem I. Dobrescu (1869-1948).
Sculptorul Raffaello Romanelli s-a născut și a murit la Florența, Italia. El a fost fiu de sculptor și s-a remarcat prin circa 300 de sculpturi importante dintre care aproape 40 se află în România, executate în special în prima perioadă a secolului XX. Printre acestea trebuie amintite grupul statuar de la castelul Peleș din Sinaia, reprezentând zeități mitologice și bustul regelui Carol I, statuile lui Mihail Kogălniceanu și Alexandru Ioan Cuza, din Iași, monumentul Unirii din Galați, precum și câteva cavouri ale unor familii celebre din Cimitirul Bellu din Capitală.
Victoria sanitarilor, victoria Vieții
Monumentul are ca temă principală Victoria, o femeie care ține o spadă încununând cu lauri un soldat sanitar. La baza monumentului se află un soldat rănit. Grupul statuar se sprijină pe patru coloane montate pe un soclu masiv. Pe cele patru fețe laterale ale soclului se află basoreliefuri înfățișând scene de război având ca subiect îngrijirea și salvarea răniților. Soclul este din marmură în trepte suprapuse.
Regina Maria, „regina-soldat”, “mama răniților”
Soclul din marmură, format din trepte înalte suprapuse, prezintă, cum arătam, la al treilea nivel, un brâu de altoreliefuri cu scene din activitatea sanitarilor, pe câmpul de luptă sau în sălile spitalelor de campanie. Pe latura principală, personajul feminin central, o femeie în uniformă de soră de caritate, ar fi însăși Regina Maria. De pe această a treia treaptă a postamentului pornesc 4 coloane care susțin un platou din aceeași marmură alb-gălbuie, platou purtător al unui grup statuar, de bronz, cu 3 personaje: un erou căzut, gol, copleșit de suferință, un personaj feminin simbolic, purtând o sabie și o cunună, și un ostaș sanitar care așteapta să primească pe frunte însemnul gloriei cucerite în luptă.
Brâul cu altoreliefuri care înconjoară pe cele 4 laturi soclul surprinde scene din activitatea personalului sanitar pe front sau în spitalele de campanie – brancardieri pe câmpul de luptă adună răniți; un grup de chirurgi militari operând; un sanitar care dă unui soldat rănit să bea apă; o soră de caritate pansează un rănit; un spital de campanie.
Așadar, unul din panourile basorelief de bronz de pe Monumentul Eroilor Sanitari din București, unde sunt reprezentați Regina Maria ca soră sanitară, Prințul Nicolae al României în uniformă de cadet și Principesa Elisabeta de România de asemenea ca soră sanitară, prezintă o scenă din anul 1917, în una din cele mai grele perioade ale Primului Război Mondial pentru România, când suportul moral al Familiei Regale și munca în vizitele în spitalele de campanie ale Reginei Maria și ale copiilor ei au fost esențiale pentru menținerea moralului în acele zile de cumpănă. Basoreliefurile au supraviețuit comunismului deoarece nu sunt menționate nume pe ele, iar oficialii comuniști au crezut că sunt o scenă generală de război, lăsându-le la locul lor. Pe fațada principală a piedestalului, pe o placă din travertin, este inscripționat cu litere în relief: „EROILOR SANITARI – 1916-1920”.
Monumentul eroilor sanitari, demontat și așezat la loc
Construirea primului tronson al metroului din București a necesitat demontarea monumentului, acesta fiind apoi refăcut în anul 1981 și amplasat pe același loc și în forma sa inițială.
CITEȘTE ȘI Biserica Schitu Măgureanu, istoric și frumos loc de închinăciune în sectorul 5
Cetățeanul TV