Guvernul va aproba în şedinţa de joi, 6 iunie, printr-o hotărâre, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 3300 de lei la 3700 de lei brut.
CITEŞTE ŞI: Despre implementarea salariului minim european. 10 argumente cu implicații pentru România
Astfel, salariul minim va crește de la 1 iulie de la 2080 de lei net, la 2350 de lei net.Dacă în prezent, 200 de lei din salariul minim pe economie sunt scutiți de taxe, de la începutul lunii următoare suma scutită de taxe va crește la 300 de lei. Asta înseamnă că un angajat va încasa lunar 2363 de lei net, iar statul 1337 de lei.
Practic, cei remunerați cu leafa minimă vor primi cu 284 de lei mai mult decât primeau până acum. Facilitatea ar urma să se păstreze până la finalul anului, relatează Antena 3 CNN.În prezent, peste 700.000 de angajați sunt plătiți cu salariul minim. De la 1 iulie, numărul acestora va fi de cel puțin două ori mai mare spune Guvernul, ajungând până la 1,8 milioane de angajați. Salarii mai mari înseamnă însă și încasări mai mari la buget. În jur de 1,3 miliarde de lei vor ajunge suplimentar în bugetul statului, arată sursa citată.
Ce se propune
„Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3.700 de lei lunar începând cu data de 1 iulie 2024, ceea ce reprezintă o creştere de 12,12% faţă de luna iunie 2024″, se arată în nota de fundamentare a proiectului. Duminică, 9 iunie, vor avea loc atât alegeri locale, cât și europarlamentare în România.
Printre altele, în şedinţa de joi a Executivului va fi adoptat şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea anexei la OUG nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, potrivit Știrile PRO TV. Tot în şedinţa de joi ar urma să fie aprobat şi un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.„Similar reglementării din alte state, proiectul propune instituirea unui indicator de integrare suplimentar în cazul solicitanţilor de cetăţenie, respectiv ataşamentul acestora faţă de valorile supreme ale statului român, astfel cum sunt prevăzute de art. 1 alin. (3) din Constituţie – „demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic” -, plecând de la trăsăturile generale ale conceptului de naturalizare, privit ca un proces transformator prin care un străin devine membru cu drepturi depline al unei comunităţi politice naţionale, prin acordarea cetăţeniei, în urma integrării acestuia în comunitatea respectivă”, se explică în expunerea de motive a proiectului.
